Poziția Județului Satu Mare în Cadrul Regiunii de nord-vest

1. Descrierea judeţului Satu Mare

Aşezare: nord-vestul României. Suprafaţa: 4.418 Km pătraţi. Resedinţa administrativă: Satu Mare, 132.000 locuitori. Distanţa până la punctele de trecere a frontierei: Petea (cu Ungaria) 8 km; Halmeu (cu Ucraina) 35 km. Legături aeriene: Satu Mare-Bucureşti; la Satu Mare se găseşte un aeroport internaţional. Distanţe până la capitalele europene: Bucureşti - 610 km; Budapesta - 350 km; Viena - 600 km. Oraşe importante în judeţ: Satu Mare, Carei, Negresti Oas, Tăşnad. Structura demografică: populaţie totală: 397.000 locuitori din care populaţie urbană reprezintă 46,6 %. Structura populaţiei după naţionalitate: 59 % români, 35 % unguri, 3 % germani, 3 % alte naţionalitaţi, şi stuctura populaţiei după religie: 45 % ortodocşi, 23 % romano-catolici, 10 % greco-catolici, 21 % reformaţi. Climatul: temperat continental. Câmpiile ocupă 63% din suprafaţa totală a judeţului. Cea mai înaltă altitudine: 126 m. Reţeaua hidrografică a judeţului include râurile Someş (cu o lungime de 60 km pe teritoriul judeţului), Tur - 66 km şi Craşna - 57 km.

Situat în partea de nord-vest a României, judeţul Satu Mare (4.405 km pătraţi) este una din porţile principale ale României, având graniţe cu Ungaria şi Ucraina. Având un climat temperat-continental, judeţul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Ţara Oaşului (Remetea-Oaş, Boineşti, Călineşti-Oaş etc.). În această regiune Dacii au creat în circa 1000 de ani, o civilizaţie dezvoltată, în special la Medieşu-Aurit. Situat la intersecţia unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, judeţul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăţi ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Medieşu-Aurit, Tamaşeni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste ţinuturi. În epoca modernă judeţul Satu Mare se mândreşte cu personalităţi care au activat în spiritul umanismului: arhiepiscopul Grigore Maior, fondator de şcoli, Francis Kolcsey, luptător pentru libertate şi justiţie socială, doctor Vasile Lucaciu, apărător al populaţiei româneşti din Satu Mare şi Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul XX a marcat profund judeţul Satu Mare prin cele două războaie mondiale şi prin Unirea Transilvaniei cu România pe 1 Decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Gheza în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu războaie şi catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese şi speranţe după Decembrie 1989. Aici se găsesc multe muzee care aşteaptă să fie vizitate: Muzeul Judeţului (arheologie şi ştiinţele naturii); Muzeul Oraşului Tăşnad (istoria şi etnografia oraşului); Muzeul Tării Oaşului din Negreşti-Oaş, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber); Muzeul Etnografic al Svabilor din Petreşti cu peste 200 de exponate cât şi Rezervaţia Dacilor Liberi de la Medieşu-Aurit.

2. Analiza economico-socială a judeţului Satu Mare

Economia judeţului Satu Mare a urmat, în ultimii ani, o evoluţie ascendentă clară, urmând şi, uneori, depăşind, traiectoriile Regiunii Nord-Vest şi ale ţării. Contextul transformărilor economice pozitive prin care trece România şi parcursul ascendent pe care l-a trasat economia judeţului Satu Mare în ultima perioadă, formează un background favorabil dezvoltării economice generale şi individuale a mediului de afaceri sătmărean.

Produsul Intern Brut al judeţului Satu Mare reprezintă circa 11,8% din cel regional. Cel mai mare aport la formarea acestuia îl are industria, a cărei contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului este de 30,72%, pondere mai ridicată faţă de cele înregistrate la nivelul Regiunii şi al României.

Agricultura este un alt domeniu foarte important pentru PIB-ul judeţului, procentul acestuia din valoarea VAB este de 21,4% şi este, de asemenea, superioară ponderilor aferente domeniului analizat mdin VAB regională şi naţională. Activităţile de tranzacţionări imobiliare reprezintă 14,85% din VAB judeţeană, a treia pondere, ca valoare, dintre principalele domenii de activitate ale economiei.

Produsul intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Satu Mare, în anul 2006, a fost de 3689 de euro. Comparativ cu anul precedent, valoarea acestui indicator a crescut cu 642,7 euro. Faţă de valoarea regiunii Nord-Vest, PIB/locuitor din judeţ este mai scăzut, reprezentând circa 87% din aceasta. Previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză din iunie 2008 conturează creşteri valorice importante ale indicatorului analizat şi pentru anii 2007 şi 2008. Astfel, valoarea previzionată pentru anul 2008 (4906 euro) este cu 1217 euro mai mare faţă de cea a anului 2006.

Judeţul Satu Mare dispune de importante resurse de muncă, calificate sau calificabile. Din totalul populaţiei judeţului, resursele de muncă reprezintă 63,05%, iar raportat la totalul resurselor de muncă ale regiunii, cele din Satu Mare reprezintă 13,4%. Faţă de anul 2000, efectivul cuprins în totalul resurselor de muncă a înregistrat o creştere de 3,3%.

Rata de ativitate a resurselor de muncă ale judeţului este de 65,83%, mai ridicată faţă de media naţională, ceea ce înseamnă că populaţia activă civilă din Satu Mare numără aproximativ 153.000, 12,8% din totalul Regiunii Nord-Vest. Rata de ocupare a resurselor de muncă este de 63,6%, însemnând că 147,8 mii de locuitori ai judeţului sunt ocupaţi într-unul din domeniile de activitate ale economiei judeţene. Raportat la persoanele active, populaţia ocupată repretintă 96,6%.

Numărul mediu de salariaţi ai judeţului este de aproximativ 73 de mii persoane, adică 12,3% din totalul Regiunii. În perioada 2003-2006, numărul de salariaţi a crescut cu 7,35% ( 5 mii prsoane), evoluţie pozitivă importantă reflectată şi de scăderea ratei şomajului înregistrat (3,4% în 2006 şi 2,7% în 2007). Şomajul este un capitol care, pentru judeţul Satu Mare, a avut aspecte favorabile, comparativ cu judeţele Regiunii Vest şi cu media naţională, pe tot pracursul perioadei 2000-2007.

Este un referat ce a fost prezent la disciplina "Dezvoltare rurala si regionala "din cadrul Facultatii de Economie Agroalimentara si a Mediului( ASE)