Potențialul turistic al Munților Rodnei

Introducere

De cum patrund pe teritoriul tarii ,Carpatii vestesc o data cu primele lor inaltimi noianul de frumuseti ce le vor risipi de aici mai departe pana la Dunare .

Uriasele piscuri ale Pietrosului Mare si Ineului se inalta semet strajuind largul cuprins de culmi si vai ale Rodnei,forme de relief in care natura a strans laolalta cate putin din pitorescul celorlalte massive din Carpati.

Muntii Rodnei fac parte din Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si sunt situati intre Muntii Tiblesului si Obcinele Bistritei ;catre nord o adanca rupture a straturilor geologice denumita falia Dragos Voda il desparte de prelunga Depresiune a Maramuresului iar catre sud masivul este demilitat de valea Somesului Mare ,dincolo de care se inalta Muntii Bargaului.

Linia de hotar a masivului urmeaza aproape neintrerupt firul apelor.Din cel mai inalt punct pe care il atinge –pasul Pricop situate in 1413 m altitudine –hotarul insoteste talvegul Bistritei-Aurii,pana la gura paraului Rotunda ,de-a lungul caruia urca apoi in pasul cu aceleasi nume la 1284 m altitudine .In continuare Izvorul Paltinisului desparte Muntii Rodnei de Obcine si apoi,de la Gura-Mariilor inainte , Somesul Mare formeaza hotarul masivului pana la Salva .De aici el urmeaza paraul Salautei- de la gura si pana la obarsie in pasul Setrefu 817 m si paraul Carelor,de la izvoare pana la Iza.

Cel mai de seama element orografic al Muntilor Rodnei este creasta sa principal care se desfasoara de la vest la est ,de-a lungul unei linii sinuoase intre pasul Setrefeu si pasul Rotunda ,pe o lungime aeriana de 45 km ;urmarind insa zigzagurile culmii din pisc in pisc ,distanta masoara apriximativ 50 km.

In lungul acestei impresionante spinari de piatra adevarata coloana vertebrala a masivului serpuieste un vechi plai ciobanesc in care se aduna ca intr-un snop,toata cararile ce urca din tara catre munte .Itinerarul touristic de pe creasta foloseste acest plai care ,strabatut ne va da o imagine aproape deplina asupra configuratiei si deosebitului pitoresc al masivului Rodnei.

Din punct de vedere geologic Muntii Rodnei sunt alcatuiti in cea mai mare parte din roci cristaline ,inaltate ca munti dupa marile incretiri ale scoartei terestre ,petrecute in era secundara . Framantarile de mai tarziu au adus prea putine modificari in infatisarea pe care Muntii Rodnei o capatasera din prima faza de orogeneza. In tertiar s-au produs miscarile de straturi care intre altele au dat nastere faliei Dragos voda in nord si rupturii sudice de-a lungul careia curge Somesul Mare.

In afara de sisturile cristaline mai vechi Muntii Rodnei sunt alcatuiti si din depizite sedimentare cat si din roci eruptive pe care le gasim spre periferia sudica si sud-estica a masivului. O alcatuire geologica atat de variata a creat in Muntii Rodnei un peisaj deosebit de atragator prin multiplele sale infatisari .Impresia puternica pe care o da severitatea formelor de teren modelate in culmi si creste de granit , nu sta cu nimic mai prejos de emotia peretilor de stanca.

1.1 Aşezare şi limite

Munţii Rodnei sunt consideraţi una din cele mai reprezentative unităţi montane din Carpaţii Orientali (Fig. 1). Faţă de zonele limitrofe se impun prin masivitate şi prin extensiune (peste 45 km lungime, peste 25 km lăţime şi aproape 1300 km² suprafaţă), constituind un adevărat bastion carpatic, care, pe lângă diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetaţiei şi faunei, cu câteva rarităţi însemnate, de valoroase resurse ale subsolului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc. Munţii Rodnei sunt cunoscuţi însă şi printr-o viaţă pastorală străveche, legată de bogatele şi întinsele păşuni alpine.

Fig. nr. 1 Poziţia Munţilor Rodnei în cadrul Munţilor Carpaţi

Ca parte integrantă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali, sunt situaţi între Masivul Tibleş în vest, Obcinele Bucovinei şi Munţii Suhard la est, Munţii Maramureşului la nord, Dealurile Năsăudului la sud şi Munţii Bârgăului la sud-est.

Limita nordică şi nord-estică a masivului urmăreşte falia Dragoş Vodă, care se extinde între Pasul Prislop (1 416 m altitudine), la est şi valea Izei până la Săcel, la vest, marcând contactul dintre cristalinul Rodnei şi depozitele sedimentare oligocene din Depresiunea Maramureşului. Bazinul superior al Vişeului separă masivul cristalin Rodna de Munţii Maramureşului. Între Pasul Prislop şi Pasul Rotunda, râul Bistriţa Aurie desparte Munţii Rodnei de Munţii Maramureşului.

Limita vestică se suprapune peste limita de afundare a cristalinului sub depozitele fIişului pe care s-a grefat valea Sălăuţa între Iocalităţile Coşbuc şi Dealu Stefăniţei - Pasul Şetref (818 m), continuându-se pe Valea Carelor, până Ia vărsarea acesteia în Iza.

Spre răsărit, pârâul Rotunda, şaua adâncă în care altitudinea scade Ia 1 271 m (Pasul Rotunda), pârâul Preluci şi cursul SomeşuIui Mare până la Valea Mare, separă masivul propriu-zis al Munţilor Rodnei de cristalinul Munţilor Suhardului.

Limita sud-estică este marcată de valea Someşului Mare între localităţile Valea Mare şi Anieş şi de denivelarea datorată faliei Rodnei, între localităţile Rodna şi Parva, de unde aceasta se poate prelungi convenţional pînă Ia localitatea Coşbuc.

Spre sud, folia amintită detaşează munţii de dealurile constituite din depozite sedimentare cu structură monoclinală, cunoscute în literatura geografică sub denumirea de Dealurile Năsăudului.

Din punct de vedere turistic, ca margini pot fi admise ansmblul de văi Iza -Vişeu, Bistriţa Aurie, SomeşuI Mare, SăIăuţa, care marchează în linii mari limitele Munţilor Rodnei, deschizând, prin intermediul afluenţilor Ior, căi de acces spre interiorul masivului.

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE

FACULTATEA DE ISTORIE SI GEOGRAFIE