Podişul Someşan este limitat la NV şi N de Munţii Lăpuş, Ţibleş, Meseş, în partea de SE de Someşul Mare şi Mic, iar limita de SV este dată de Munţii Apuseni. Acesta reprezintă o regiune de culmi înalte cu înălţimi cuprinse între 550-600 m cu cueste şi suprafeţe structurale.
Subdiviziuni:
Podişul Boiului
Dealul Ciceului
Dealurile Clujului
Dealul Dejului
Culoarele Someşului
În Podişul Someşelor se impune structura monoclinală (stratele cad dinspre munţi spre Someş), cu un sedimentar paleogen şi miocen în care rol esenţial îl au stratele groase de gresii, microconglometare şi calcare. Local apar şi unele bombări ( Leghia ) sau cute ( Lăpuş ). Râurile mari au urmat trasee facilitate de tectonica blocurilor din fundament, generaţiile ulterioare, prin adâncire au creat un peisaj morfologic în care se impun formele structurale.( Gr. Posea , 1974)
Se remarcă prin şiruri puternice de cueste pe calcare eocene, atât în sud (şirul Huedin – Păniceni – Cluj ), cât şi în N ( Culmea Prisnel – Podişul Boiu – Gâlgău – Cuesta Lăpuşului ) în partea central estică se remarcă straturi mai noi şi mai moi dispuse în arcuri curbate către V, impuse de gresiile oligocene, calcarele marnoase burdigaliene şi tufurile miocene ( Gr. Posea, 1974 ).
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.