Podișul Moldovei

Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei, separate prin culoarul larg al Vaii Moldovei si in continuare al Siretului, au legaturi stranse care au creat, din vremuri istorice o unitate bine individualizata.

ASEZARE

Podisul Moldovei este situate in nord-estul tarii.

LIMITE SI VECINI

Are o desfasurare mai mult pe lungime, intre granita de nord a tarii si Campia Romana. Se invecineaza cu : granita Ucrainei, in nord, Prutul, in nord-est si est, Campia Romana in sud, Culoarul Siretului, in vest, Carpatii Orientali(Obcina Mare din grupa nordica) in nord-vest.

CARACTERE GENERALE

- este cel mai mare podis al tarii

- s-a format pe un fundament diferit: in jumatatea de nord pe Platforma Est Europeana, iar la sud de Iasi pe o zona de scufundare.

GENEZA si alcatuire geologica

Podisul Moldovei este o zona reprezentativa de platforma.

Astfel fundament ,alcatuit din sisturi cristaline si intruziuni de granite, apartine unuia dintre cele mai vechi uscaturi ale Europei (platforma Europeana). Acest fundament ce dateaza din erele arhaic si proterozoic, coboara in trepte spre Carpatii Orientali si se gaseste in partea nord-estica a podisului.

Peste acest fundament s-au aszat sedimente paleozoice, ,mezozoice, neozoice. Cele mezozoice apar la zi in malul Prutului iar cele nezozoice in lungul afluentilor lui.

Actualul podis a devenit uscat la sfarsitul nezozoicului si inceputul cuaternarului prin inaltarea fundamentului si a cuverturii sedimentare.

In halocen, o data cu incalzirea climei, apele curgatoare au modelat prin eroziune si acumulare vaile, terasele si luncile.

RELIEFUL

Relieful major cuprinde zone de podis, dealuri(altitudinea maxima de 688m este in dealul Ciungi ), depresiuni.

Relieful mijlociu si mic cuprinde vai cu terase si lunci, alunecari de teren.

SUBDIVIZIUNI

1.Podisul Sucevei: in partea de nord-vest se invecineaza cu granita cu Uraina, Campia Moldovei in est, Culoarul Siretului ce se prelungeste pe Valea Moldovei (sud si sud-vest), Obcina Mare din Carpatii Orientali in vest.

Are in general inaltimi de 500-600 m , deoarece este alcatuit din roci sedimentare mai dure(gresii, conglomerate).

Climatul racoros si umed a creat conditii favorabile pentru cultura cartofului.

2. Campia Romana sau a Jijiei situate la est de podisul Sucevei se invecineaza cu Prutul in nord si est si podisul Sucevei.

Are in general inaltimi de cca 200 m, mult mai coborate decat al unitatilor invecinate si din acest motiv apare ca o depresiune intinsa.

Ca si in cazul campiei Transilvaniei, desi este o zona de podis a primit denumirea de campie datorita largii utilizari agricole a terenurilor si a putinelor suprafete impadurite.

3 Podisul Barladului situate la sud de Iasi, se invecineaza cu Podisul Sucevei in nord-vest, campia moldovei in nord, valea prutului in est, Campia Romana in sud si culoarul siretului in vest.

Inaltimile scad dinspre nord de la cca400 m unde sunt roci mai dure spre sud, la cca200m, unde sunt roci mai moi (argile si marne).