Podișul Getic

Podișul Getic sau Piemontul Getic ( Figura nr.1) sudul României între subcarpații Getici (la nord) râul Dâmbovița (la est), Câmpia Română (la sud), Dunărea (la vest) Podișul Mehedinți (nord)

Predomina clasa argiluvisorurilor (luvisoluri),pe podurile interfluviale și pe terase sunt soluri brune ,de la slab luvice la luvisoluri albice (luvosoluri )(Figura nr.2) .Depozitele cu o pondere însemnata a argilei apar soluri slab și mediu pseudogleizate , iar între Costmena și Jiu vertisoluri (pelisoluri).Pe versanți ,varietatea condițiilor de pantă ,rocă,umiditate ,a impus o mulțime de soluri: soluri brune,soluri brune luvice și chiar brune acide. În lunci ,există soluri aluviale aflate în diferite stadii de evoluție (aluviuni,protosoluri ,soluri aluvionale) (Figura nr.3)

Este o unitate piemontană cu înclinare dinspre zona montană spre zona de câmpie (N spre S). Structura monoclinală permite scăderea altitudinilor de la peste 700 m, la sub 200 m, în partea de sud.

Sedimentarea podișului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munți de râuri. Aceste materiale sunt pietrișuri și nisipuri. În partea nordică s-au cimentat formând marne, conglomerate și gresii. Pe tot cuprinsul podișului apar intercalații de argile ce produc alunecări de teren, dar și intercalații de cărbuni inferiori (lignit) în partea vestică de-a lungul văii Jiului (Bazinul Motru-Rovinari). Între porii rocilor s-au acumulat hidrocarburile.Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de platforme, separate de văi largi. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase și lunci largi

Sunt bine evidențiate formele tipului de relief structural: platforme (ce datorită râurilor ce au scurgere spre sud, au aspect de dealuri foarte alungite) și cueste (în partea nordică, de separare față de Subcarpați).

Diviziunile formează platforme separate prin râuri:-Platforma Cândești este situată între Dâmbovița și Argeș și are o grosime mare a pietrișurilor (peste 60 m).

-Platforma Argeșului este puternic fragmentată de afluenții Argeșului. Până la Olt se dispune Platforma Cotmeana.

-Între Olt și Jiu apare Platforma Oltețului, iar între Jiu și Dunăre, Platforma Strehaia. Platforma Jiului este străbătută de râul Jiu și încadrată de Gilort și Motru

Clima este temperat continentală specifică regiunilor de podiș joase și de campie din sudul țării,o circulație extrem de activă din vest si sud (sud-vest).Efectele foehnale în extremitatea vestică,legate de circulația aerului vestic peste M-ții Bucegi și Podișul Mehedinți și sesizate pana aproape de Jiu ( încalziri iarna și în anotimpurile de tranziție ,toamne lungi ,secetoase și calde ,secetoase și calde ,topirea timpurie a stratului de zăpadă. (Figura nr.5)

Temperatura medie anuala 9˚C -11˚ C

Primavara este mai timpurie în V (în mijlocul lunii februarie ) și mai târzie cu circa două săptămani în E

Verile sunt calde , umede în N și mai uscat în V , în S la contactul cu câmpia se produce seceta

Precipitațiile variază 500-800mm anual

Direcția de scurgere a râurilor este nord - sud spre Dunăre. Limitorul estic - Dâmbovița este afluentul Argeșului. În partea centrală se scurge oltul ce preia Oltețul. Jiul colectează râurile vestice: gilort și motru. Vedea și afluentul său Teleorman au traseu prin platforma cotmeana. (Figura nr 6)

Lacurile aparțin tipurilor limanuri fluviatile și lacurilor de acumulare de pe argeș și olt.

Badea,L (1973), PIEMONTUL GETIC,Editura ARS DOCENI,Universitatea din București

Badea ,L et al (1990) GEOGRAFIA ROMÂNIEI IV, Editura Academiei Romane,București

Ielenicz,M et al (2006) PODIȘURI ȘI DEALURI III, Editura Universitară ,București