Podișul Dobrogei

Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m). Partea de nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350-400m si chiar 467m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii Macinului). Partea de sud are sub 200m (altitudinea maxima este de 204m in Deliorman). Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca Marii Negre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie (in lungul unui plan Benioff), in fata Carpatilor Curburii si in sud, microplaca Moesica (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud). Geologic, Dobrogea cuprinde mai multe formatiuni: granite si sisturi cristaline paleozoice (in zona Macin), sisturi verzi (in Podisul Casimcei), structuri sedimentare triasice (in Dealurile Tulcei), jurasice (pe cursul inferior al raului Casimcea), cretatice (in Podisul Babadag si Dobrogea de Sud), structuri sedimentare neozoice (in Dobrogea de Sud). La suprafata, cele mai vechi roci sunt sisturile verzi proterozoice din Podisul Casimcei, cu o virsta de peste 600 milioane ani. In fundamentul Dobrogei de Sud exista roci mai vechi, identificate in foraje si acoperite in prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, care au o varsta mult mai mare (1, 6 miliarde ani). Asociat acestora exista forme de relief influentate de petrografie si structura: un relief granitic, cu trene de grohotisuri si abrupturi in Muntii Macinului, vechi peneplene conservate pe suprafata erodata a sisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafete structurale adaptate ondularilor largi ale formatiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Exista de asemenea, in nord (Muntii Macinului, Dealurile Tulcei si Podisul Babadag), un ansamblu de forme de sedimentatie (inselberguri, glacisuri de eroziune), iar pe substratul loessoid forme de tasare si sufoziune. In Proterozoic si inceputul Paleozoicului sudul Dobrogei (impreuna cu fundamentul Campiei Romane si fundamentul Campiei Moldovei) era un uscat continental supus unei eroziuni subaeriene; Orogeneza caledoniana (din Silurian) a creat un sistem montan (situat in zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la stadiu de peneplena; Orogeneza hercinica (din Carbonifer si Permian) a construit zona Muntilor Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si ulterior erodata; In Mezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice, cretatice si jurasice; In Neozoic se incheie sedimentarea Dobrogei (prin depunerea stratelor de calcare si gresii sarmatiene) si transformarea ei integrala in uscat.

Subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de ...