Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra (in est) si granita cu Bulgaria (in sud), este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord
Asezare si limite. Caracteristica principala a teritoriului tarii noastre o constituie armonia aproape perfecta a treptelor majore de relief(30-35%).Podisurile,alturi de dealuri, detin o pondere de 35% din suprafata tarii noastre.
Masivul Dobrogei de Nord este situat in partea sud-estica a tarii, constituind sectorul de nord al Podisului Dobrogei. Limita nordica este data de Valea Dunarii, iar in nord-est de Delta Dunarii(Bratul Sfantul Gheorghe). In sud, limita este data de linia Harsova-Capul Midia, iar in est de sectorul lagunar Razim-Sinoie. Limita in partea de vest o constituie bratul dobrogean al Dunarii, ce-l separa de Balta Brailei.
Relief. Evolutia paleogeografica a acestui sector este strans legata de evolutia intregului podis dobrogean si, in general, de evolutia de ansamblu a pamantului romanesc. Inca din Precambrian (sfarsitul Protozoicului) are loc individualizarea sisturilor verzi din Podisul Casimcei (zona cu mult mai veche decat Carpatii), in timpul orogenezei baikaliene, fiind mult mai bine consolidate in Silurian, in urma orogenezei caledoniene. In Carbonifer ca urmare a miscarilor tectonice care au afectat intreaga catena carpatica din Europa Centrala in Dobrogea de Nord, se contureaza Muntii Macinului .Dupa Carbonifer, Masivul Dobrogei de Nord a fost supus, pe o perioada lunga, proceselor de exondare si erodare, care au determinat altitudinile reduse si aparitia la zi a sisturilor verzi, precum si a proceselor vulcanice si metamorfice si repetatelor transgresiuni marine, cu implicatii asupra formarii zacamintelor naturale. In Neogen are loc individualizarea Dealurilor Tulcei si a Podisului Babadagului. In Cuaternar are loc conturarea cursului Dunarii si formarea Deltei Dunarii (prin colmatarea vechiului golf al Marii Negre). Tot in Cuaternar are loc diferentierea vegetatiei pe specii caracteristice si tot acum apare omul. Din Cuaternar si pana in prezent, regiunea a fost si este supusa proceselor de modelare: eroziunea eoliana si procese carstice pe rocile solubile (calcar). In stransa corelatie cu evolutia paleogeografica se cuvin mentionate importante resurse de substante minerale utile.
Masivul Dobrogei de Nord are un relief cu altituini medii ce nu depasesc dacat rar 400m (467m in Muntii Macinului).Sub raport petrografic este alcatuit din rocimetamorfice (sisturi verzi-Podisul Casimcei), eruptive (granite) si sedimentare, reprezentate prin: calcare, conglomerate, gresii, argile, nisipuri, pietrisuri.Are o orientare generala a culmilor pe directia NV-SE.
Masivul Dobrogei de Nord cuprinde in partea de nord-vest Muntii Macinului (varful Greci-467m si Culmea Niculitel-363m); spre est sunt Dealurile Tulcei, care scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si Delta Dunarii; Prispa Agighiol se afla la nord de laguna Razim; in partea centrala se afla Podisul Babadagului, neted si bine impadurit, despartit de culmile din nord prin Depresiunea Nalbant; la sud de acest podis se afla Podisul Casimcei, cu relief modelat pe sisturi verzi; Prispa Hamgia se desfasoara in partea vestica a complexului lagunar Razim.In sud, la limita cu Podisul Dobrogei de Sud, s-au dezvoltat forme majore ale reliefului carstic (endocarst), mai cunoscuta fiind Pestera Gura Dobrogei-rezervatie naturala.
Muntii Macin
Clima. Din punct de vedere climatic, acest sector se situeaza in regiune climatului temperat-continental excesiv din est, incadrandu-se in categoria treptelor cu climat de dealuri, pe care se grefeaza, in plus, influente pontice. Astfel, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10-11?C. In iulie, luna cea mai calda din an, temperatura este de 20-23?C, iar in ianuarie-luna cea mai rece-media este usor sub 0?C, in aceasta zona inregistrandu-se amplitudini de la vara la iarna de 20-23?C. Regimul precipitatiilor este scazut, sub 400 mm anual, fiind mai ridicat in regiunile inalte din nord-vest.Vantul caracteristic este cel estic, cu caracter stepic (crivatul), iar dintre vanturile locale
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
