Peștera Movile

In anul 1986, cand langa Mangalia se efectuau cercetari geologice in vederea construiri unui combinat chimic, s-a descoperit o pestera unica in lume prin faptul ca aceasta pestera a fost separata de mediul exterior timp de 5, 5 milioane de ani.

Numita Movile, este una dintre pesterile care au avut parte de foarte multa atentie atat din partea comunitatii stiintifice, cat si din partea presei. In aceasta pestera s-a descoperit un ecosistem unic in lume fiind singurul de pana acum care functioneaza in intregime pe baza chemosintezei, el fiind complet izolat de orice alta sursa de hrana din exterior.

Viata in aceasta pestera se desfasoara in cadrul unui ecosistem acvatic subteran foarte bogat in hidrogen sulfurat, care intra in contact cu o atmosfera foarte saraca in oxigen, dar bogata in dioxid de carbon si metan (1 2 %). Pana in 1990, cand s-a inceput explorarea pesterii cei 12000 de metrii patrati au fost complet izolati de schimbarile mediului exterior.

Apa din pestera are o compozitie chimica diferita fata de fantanile din apropiere, iar in sedimentele din pestera nu s-au gasit izotopii radioactivi comuni in solul Romaniei dupa accidentul de la Cernobal din 1986. Prin ape subterane se inteleg toate apelecare umplu golurile si crapaturile Pamantului, sau imbiba straturile subterane cu o structura mai mult sau mai putin poroasa, care formeaza panzele freatice sau alcatuiesc scurgeri subterane de rauri sau acumulari de ape adapostite in golurile din scoarta si in pesteri.

Ape juvenile sau magmatice, care provin din condensarea subterana a vaporilor rezultati prin degazeificarea magmelor vulcanice. Au, in general o temperatura ridicata si un continut bogat in saruri minerale si gaze dizolvate, mai ales CO2. Ape cosmice, care provin din meteoritii ce cad pe suprafata Pamantului, dar cantitativ sunt neglijabile.

Apele de zacamant, ce se gasesc insotind zacamintele de petrol, foarte bogate in materii organice.

Apele de tip vados, ce provin din infiltratii de la suprafata si isi au originea in precipitatii. Se infiltreaza in sol imbiband straturile nesaturate, formand panza freatica sau acviferele.

Circulatia apei in panzele freatice este destul de inceata. Apa interactioneaza cu substratul, dizolvand anumite substante solubile antrenandu-le spre locul unde ies la suprafata, dand nastere la izvoare.

Apele freatice prezinta o importanta deosebita din punct de vedere stiintific si practic ele constituind cel mai important biotop subteran si fiind originea retelelor hidrografice.

Limita de patrundere a apei in adncime este data de treapa geotermica de 365 C, temperatura la care apa se disociaza in elementele constitutive.

Panzele freatice pot avea legaturi cu apele curgatoare de suprafata, prin fraticul aluvionar care impregneaza cu apa albia raului, atunci cand aceasta vine in contact cu stratul acvifer. Astfel microfauna subterana se poate amesteca atat cu microfauna raului, dar si cu cea a unui alt rau care atinge ...