Pădurea Orheiul Vechi

Aceste dealuri sunt bucati mai mari sau mai mici, rupte din podisul de calcar sarmatic. Dealurile codrilor Orheiului au forma lunguiata cu capatul de nord la Visoca, iar cel de sud la Ustia. Lungimea lor e de 250 km. Vaile cuprinse in acest areal au directia nord-sud si vest-est si se deschid in valea Nistrului sau a Rautului, izoland cateva verigi de dealuri care in timpurile preistorice au fost insule si movile cu stanci submarine. Un element constitutiv al reliefului sunt hartoapele - niste depresiuni cu diametrul de 3-5 km in forma de amfiteatre mari. Pe Raut, incepand de langa or. Orhei, se afla un chei cu o lungime de cca 41 km. La geneza sistemului climateric din spatiul mentionat au conlucrat diversi factori din a caror interactiune a rezultat o clima continental-moderata. Pentru regiunea codrilor Orheiului este stabilita temperatura medie anuala de plus 9 grade; medie de iarna minus 4, pentru iulie plus 21, 3. Cantitatea medie de precipitatii este de 460-500 mm. Regimul hidrologic al regiunii codrilor Orheiului cuprinde rauri, lacuri, iazuri etc. Axul spatiului codrilor Orheiului este fluviul Raut. Rautul face parte din cele patru rauri care isi incep istoria hidrografica dupa epoca sarmatiana, dar mai ales in cea meotiana. Dupa cum afirma T. Porucic, numai vaile Nistrului, Rautului, Prutului si a Siretului poarta urmele tuturor epocilor de la meotian incoace; numai ele tin minte evenimentele ce s-au desfasurat pe acest teritoriu, poarta urmele glaciatiunii de pana si dupa. Rautul a simtit putemic aceasta epoca care a influentat asupra vaii sale foarte largi si un curs sarac in apa, un curent cam repede, un bazin larg dezvoltat si foarte ramificat, iar gura lui este foarte aproape de gura altor paraie mari ce dreneaza codrii Lapusnei, Orheiului - Ichelul, Bac, Botna. Rautul, colecteaza apele Solonetului, Ciulucului, Cula s. a. La acest parametru este necesara relevarea insemnatatii apelor in stabilirea legaturilor dintre oameni, cu atat mai mult ca rolul apelor curgatoare intr-o epoca indepartata a fost determinant in constituirea diferitor forme de civilizatie. Ele au oferit posibilitatea de a se iriga vaile, servind si ca surse de hrana si mijloace de transport. Structura covorului vegetal ca si cea a lumii faunistice din codrii Orheiului a fost influentata pregnant de relief si de conditiile pedoclimatice, caracterizandu-se prin varietate si diferentieri zonale. Padurea ca element cardinal al ecosistemului, in masura sa genereze influente favorabile asupra principalilor factori ai mediului, este deosebit de importanta prin functiile sale economice si de protectie si fortificare. Padurii i se atribuie un rol semnificativ in mentinerea continuitatii populatiei romanice in spatii carpato-dunarean in timpul migratiilor nomade. Or, padurile care pe vremuri acopereau ca o panza imensa aproape intreg spatiul, coborand de la munte spre stepa goala in perdele groase de brazi, stejari si fagi, provocau groaza popoarelor in ...