Munții Himalaya

Himalaya (Hindi, himalaya, pe limba sanskrita hima = zapada und alaya = loc, locuinta) este un munte din Asia, situat la nordul peninsulei Indiei.

Muntii cei mai inalti din lume cu varful Everest au luat nastere prin ciocnirea placii tectonice indiene cu placa asiatica a podisului Tibet, fiind munti de incretire si prin suprata si inaltimea lor mare, fiind acoperiti tot timpul anului cu zapada, aceasta zona rece, in contrast cu aerul cald de pe coasta pacificului contribuie la formarea musonului.

Sistemul muntos Himalayan a aparut intr-o serie de etape acum 30-50 milioane de ani, fiind format prin miscari puternice ale pamantului, atunci cand placa Indiana s-a ciocnit de placa Euro-Asiatica. Chiar si astazi, muntii continua sa se dezvolte si sa se schimbe, iar cutremurele sunt frecvente in aceasta zona. Muntii Himalaya sunt muntii cei mai tineri de pe glob, in acelasi timp si cei mai inalti. Formarea acestor munti a fost in perioada tertiara in urma cu milioane de ani (de aceeasi varsta cu Anzii Cordilieri si Rocky Mountains) prin ciocnirea placilor continentale. S-a constatat ca sin in zilele noastre muntii se ridica, cu toate ca sufera o eroziune intensa. Muntii Himalaya formeaza un arc continuu de aproape 2600 de kilometri in jurul marginilor subcontinentului Indian, de la curbura raului Indus in nord-vest, pana la raul Brahmaputra in est. In nordul acestei centuri muntoase se afla Platoul Tibetan (Qing Zang Gaoyuan). Muntii Himalaya formeaza cea mai inalta regiune muntoasa de pe planeta, avand 9 din cele 10 cele mai inalte varfuri ale acesteia. Aici se intalnesc munti de peste 8000 m inaltime ca Mount Everest (Tschomolungma), Nanga Parbat sau Makalu. Makalu. Dintre cei 14 munti mai inalti de pe glob, patru se gasesc in Muntii Karakorum, din Pakistan situat in partea vestica a Himalayei de exemplu K2. Muntii Himalaya se pot imparti in mai multe masive muntoase in sud Lantul muntos Siwalik, care este mare parte impadurit in partea nordica, mai departe in sud se inalta Himalaya-inalta. In nord sant vai largi a raului Tsangpo, mai avale in sud denumit Brahmaputra) cu afluentii situati in Transhimalaya.

Hymalaya partea muntoasa si de podis este regiunea de unde izvoresc fluviile cele mai mari din sudusl Asiei ca: Fluviul galben, ce curge pana in apropierea Pekinului varsandu-se in Marea Chinei, Jangtse cu varsarea in mare la Shanghai), Irrawaddy, ce curge prin Burma, Mekong, ce traverseaza Laos si Kambodscha pana in regiunea orasului Ho-Chi-Minh din sudul Vietnamului. La fel fluviul Ind ce strabate Pakistanul de la nord la sud, sin in estul Pachistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg aproape paralel. Gangele insa izvoreste din Muntii Garhwal situati la sud-vest de Himalaya.

Statele existente aici sunt: in sud Nepal, Bhutan, in nord podisul Tibet (partea chineza a podisului), la fel India si Pachistan in sud, sud-vest. Muntii Himalaya influenteaza climatul peninsulei Indiene, aparand-o de masele de ...

Acolo unde se sfirsesc muntii Himalaya - Baciu, Sorin Tomescu, Nicolae, Colectie fara colectie, Domeniu Geografie. 11/2000

Himalaya, cucerirea gigantilor lumii - Bleahu, Bogdan, Epuran, Editura Sport-Turism

http://ro.wikipedia.org/