Meteorologia

Meteorologia studiaza fenomenele atmosferice.Ea permite previziunea vremii pe termen scurt.Aceasta previziune este deosebit de importanta in regiunile temperate, unde pot aparea perturbatii.

Pentru a prevedea vremea, este necesara strangerea de numeroase informatii de pe intregul Pamant.Pentru aceasta, sunt folosite importante mijloace informatice.

1.Perturbatiile

In regiunile temperate, aerul rece care coboara de la pol se confrunta cu aerul cald, de origine ecuatoriala, care incearca sa-si croiasca drumul spre nord. Patrunzand in aerul rece, aerul cald, fiind mai usor, se ridica in masa de aer rece, rasucindu-se in jurul propriei sale axe: astfel se naste o perturbatie. Ea se formeaza intr-o zona de depresiune atmosferica si este insotita de producerea de nori si de ploi mai mult sau mai putin abundente. Activitatea meteorologilor consta in previziunea acestor perturbatii, evaluarea stabilitatii si urmarirea deplasarii lor. Ele au o viteza medie de aproximativ 50 km/h. Scopul meteorologilor este acela de a anunta furtunile si vijeliile, ploaia sau vremea frumoasa, cu cateva zile inainte.

2.Norii si precipitatiile

Norii sunt alcatuiti din particule minuscule de apa lichida sau gheata, aflate in suspensie in atmosfera. Cand conditiile atmosferice se schimba, ei dau nastere unor precipitatii ca ploaia, zapada sau grindina. Observarea norilor demonstreaza ca nu toti au aceeasi forma. Studierea lor ne poate spune cum va fi vremea.

2.1.Cum se formeaza un nor?

Apa de la suprafata pamantului(oceane,lacuri,fluvii...), incalzita de Soare, este transformata in vapori de apa si transportata in aer. Acest aer cald si umed se ridica in atmosfera ca un balon, deoarece este mai putin dens decat aerul rece din jur. Dar, la o anumita altitudine, temperatura este suficient de scazuta ca vaporii de apa din aer sa se condenseze in picaturi mici, care se fixeaza pe particule fine din atmosfera, pentru a forma norii. Aceste perticule, numite "nuclee de condensare", sunt in general pulberi, granule de nisip, de polen, cristale de sare.

2.2.Norii au diferite forme

In functie de forma lor, putem deosebi zece tipuri principale de nori: cirus, cumulus, cirocumulus, altocumulus, stratus, stratocumulus, altostratos, nimbostratos, cirostratos, cumulonimbus. Fiecare tip de nor se situeaza in general la o anumita altitudine. In regiunile temperate, cirus, norii albi si subtiri, pot urca pana la o altitudine de 13 km. Ei nu pot da precipitatii.

Darele albe din urma avioanelor cu reactie sunt nori cirus artificiali, formati prin racirea gazelor de esapament. Cumulus sunt nori mari, foarte albi si cu forme rotunjite. Ei se formeaza la o altitudine joasa (sub 2 km) in zilele cu vreme frumoasa, dar se pot ridica si foarte sus. Cumulonimbus apar cand cumulus se dezvolta la o altitudine pentru a forma mase mari de nori cu varfurile turtite de vanturile din inaltul atmosferei. Acesti nori anunta de multe ori vijelia si ploaia, respectiv grindina. Stratus se prezinta sub forma unei panze cenusii si difuze de nori. Acesti nori se formeaza in straturile inferoare ale atmosferei, invaluind muntii si aducand adeseori ploi marunte, burnita.

2.3.Norii care provoaca precipitatiile

Intr-un nor exista laolalta miliarde de picaturi fine de apa si de cristale de gheata. Prea usoare ca sa cada, ele raman in suspensie in interiorul norului. Mai multe milioane de asemenea particule trebuie sa se aglomereze pentru a forma o singura picatura de apa sau fulg de zapada. Precipitatiile se produc cand aceste elemente au devenit suficient de grele ca sa cada. Miscandu-se aceste mici picaturi sau cristale se ciocnesc intre ele si se aglomereaza. O particula trebuie sa efectueze adeseori mai multe miscari de du-te-vino, din partea superioara spre cea inferioara a norului, pana atinge greutatea care ii va determina caderea. Insa numai o mica parte din apa norului ajunge pe sol. Majoritatea particulelor nu ating o masa suficienta pentru a cadea, asa ca se transforma din nou in vapori de apa, in loc sa se indrepte spre pamant sub forma de precipitatii.

2.4.Diferite precipitatii: ploaia, zapada, grindina

Precipitatiile se deosebesc prin starea in care se afla(solida sau lichida) si prin dimensiunea particulelor. Totusi, cel mai adesea, din nori cad cristalele de gheata. Daca in timpul caderii ele traverseaza un strat atmosferic a carui temperatura este mai mare de 0 C, ele se transforma in ploaie. In nori, cristalele de gheata se pot aglomera pentru a alcatui fulgi de zapada sub forma de stea in sase colturi. Cristalele pot ajunge la sol sub aceasta forma daca temperatura atmosferei este mai mica de 0 C. Grindina este constituita din particule de gheata de dimensiuni destul de mari, boabe de grindina, care nu au avut timp sa devina zapada in nori. Furtunile cu grindina provoaca in fiecare an victime si distrugeri. In 1986, in centrul Chinei, boaabele mari de grindina care au cazut au omorat 100 oameni si au distrus 80.000 de locuinte.