Spatiu de hotar, spatiu al muntilor, spatiu al vailor principale din bazinul superior al Tisei - Iza, Viseul sau Mara, cea care a dat numele celei mai mari "tari" din Transilvania acoperind zece mii de kilometri patrati, alcatuita din "cnezatele de vale" din care a iesit voievodatul Maramuresului, devenit la 1368 comitat -, spatiu al genezelor statale si, nu mai putin, spatiu al unor noutati lingvistice si arhitectonice cu puternica relevanta simbolica, Maramuresul este una dintre emblemele Romaniei.
"In Maramorisio" la 1199, "Silva Maramarosi" in 1271, "Terra Maramorus" la 1300 sunt primele mentionari ale acestei zone unde povestirile pastreaza amintirea viteazului Pintea, unde diplomele vechi de sute de ani - publicate de mult de catre Mihalyi de Apsa - dezvaluie viata din zecile de sate vechi ale acestui pitoresc tinut integral romanesc la inceputul evului mediu, populat treptat cu colonisti sasi si maghiari, cu ruteni - extrem de numerosi -, cu evrei din spatiul galitian - dintre ei s-a ivit, la Sighet, acel premiu Nobel pentru Pace care este Elie Wiesel, a carui casa memoriala s-a deschis recent -, Maramuresul este, prin forta lucrurilor, un tinut al tolerantei si al fratietatii. Asa s-au putut alatura aici, intr-un bogat tinut cu zacaminte de fier, de argint si de sare care au atras de timpuriu mineri de felurite origini - ca la Rodna si in alte parti -, artisti si carturari, celebri sau anonimi, de la Vida Gheza, sculptorul martirilor de la Moisei si Vasile Kazar, desenatorul taranilor maramureseni, la pictorii instruiti in Apus ai renumitei "Scoli de la Baia Mare", la zugravii unor lacasuri greco-catolice cu iconografie rurala si baroca totodata (sirul impresionant al bisericilor de lemn cu "sageti" impresionante la turle, de la sfarsitul secolului al XVII-lea, din secolul al XVIII-lea si de dupa 1800 - Rogoz, Poienile Izei, Rozavlea, Barsana - se randuieste, estetic, tot aici).
In acest loc al mandriei si al demnitatii vietii de obste taraneasca - unde memoria dacilor liberi este atat de vie -, cu "campulunguri" ce unesc partile Tisei cu cele ale Bucovinei, vietuind potrivit unui stravechi "drept valah" - "jus valachicum" -, cu centre de spiritualitate precum manastirea de la Peri tinand, la 1391, de indepartatul Bizant, unde inainte si dupa 1500 au aparut primele texte romanesti, "rotacizantele" Psaltiri Hurmuzachi sau Scheianu, se afla o parte esentiala a inceputurilor istorice nationale. De aici a plecat, sa nu uitam, voievodul Dragos din Bedeu, apoi tot de aici a "descalecat" spre rasarit si miazazi, Bogdan de la Cuhea - creator, in 1359, al Moldovei neatarnate, cinstit de urmasul sau Stefan cel Mare prin stiuta pisanie funerara de la Radauti -, facand din Nordul romanesc o unitate care nu este doar a geografiei, ci si una a istoriei.
Printr-o fericita potrivire ea poate deveni astazi si o unitate contemporana a turismului cultural, imbratisand cele doua mari grupuri de monumente vechi romanesti inscrise pe lista prestigioasa a Patrimoniului Mondial UNESCO, bisericile taranesti de lemn ale Maramuresului si cele senioriale, cu picturi exterioare, ale Bucovinei.
Multe sunt locurile pitoresti din Carpatii Orientali care te captiveaza, dar cel din partea de nord, intersectat de apele Tisei, nu are asemanare. Zona Maramuresului sau Tara Maramuresului este alcatuita dintr-o combinatia extraordinara de folclor, datini si obiceiuri, peisaje fantastice si oameni pe masura.
Maramuresul este o depresiune strabatuta de apele repezi ale Izei si Viseului. Aici se gasesc deopotriva campii, munti si dealuri - toate locuite de om din cele mai vechi timpuri. Astfel in zona aveti ocazia sa vedeti numeroase vestigii tracice sau geto-dace care au fost descoperite la Sapanta, Ieud, Dragomiresti sau Calinesti.
Cetatea naturala a Maramuresului este inchisa de catre o zona muntoasa care are legaturi cu exteriorul prin pasuri ca Prislop (1416m), Setref (818m) sau Gutai (987m). Relatia om-natura este foarte puternica pe aceste meleaguri, reflectandu-se in folclorul maramuresean. Cioplitorii in lemn din localitatile Vadu Izei, Mara sau Sapanta sunt renumiti in prelucrarea artistica a lemnului. La Sapanta se afla Cimitirul vesel, unic in lume pentru abordarea originala in sculptarea si vopsirea crucilor in culori vii. Mesterul Stan Patras a reusit sa surprinda, prin textele pline de umor, spiritul arhaic al poporului roman, care priveste moartea doar ca o continuare a vietii. Puteti observa mestesugul lor in vestitele porti maramuresene, deschise ca sufletul curat al localnicilor. Daca veti vizita localitatea Sacel, veti avea deosebita placere sa observati ceramica rosie nesmaltuita care aduce aminte de vechile vase dacice.
Maramuresenii se remarca si prin alte mestesuguri traditionale ca: arta tesutului si a cusutului. Puteti pleca de aici cu adevarate opere de arta populara sub forma covoarelor, stergarelor sau traistutelor care se fac mai ales in Valea Coseului, Sapanta si Barsana.
Numerosi turisti aleg sa viziteze Muzeul etnografic, Casa de cultura sau Scoala populara de arta, insa si Gradina Morii, un parc de pe malul Izei, unde se gasesc numeroase specii de arbori.
Zona judetului Maramures este din punct de vedere turistic o adevarata atractie, cu posibilitati de agrement ce cuprind sporturi de iarna, drumetii montane sau vanatoare sportiva. Crestele muntilor sunt acoperite de zapada pana la inceputul verii, asa ca iubitorii de peisaje montane si de sporturi de zapada au aici locul ideal pentru petrecerea unei vacante memorabile. Borsa este o locatie excelenta pentru acestia, si ofera turistilor conditii pentru practicarea alpinismului, partii de schi pentru toate categoriile de schiori, funicular si skilift. Puteti gasi cazare in Borsa la numeroasele hoteluri si pensiuni,vile care sunt amenajate conform specificului traditional al zonei, cu decoratiuni populare, mancare traditionala si gazde primitoare care ofera conditii pentru cele mai pretentioase gusturi.
Turistii care vor sa se destinda vizitand locatii laice sau culturale vor avea de unde alege. Iata cateva dintre acestea: Biserica de lemn din Surdesti, faimoasa pentru turla de lemn de 54 m, localitatea Ieud, unde a functionat prima scoala romaneasca si s-a descoperit Zbornicul de la Ieud, prima scriere romaneasca sau Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, cu sectiile de etnografie si arta populara
Proiectul a fost prezentat in cadrul facutatii ASE Bucuresti la materia Dezvoltarea complexa a spatiului rural.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
