Județul Buzău

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1. CADRUL NATURAL 2
1.1 Pozitia geografica 2
1.2 Relieful 2
1.3 Resurse naturale 4
1.4 Clima 4
1.5 Hidrografia 4
1.6 Solurile 6
1.7 Vegetatia si fauna 6
1.8 Protectia mediului inconjurator 7
1.9 Atractii turistice 8
2. STAREA FACTORILOR DE MEDIU 10
2.1 Starea calitatii atmosferei 10
Poluarea naturala a aerului 10
Poluarea antropica a aerului 11
Progresele facute de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana 12
Gaze cu efect de sera 12
Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2) 13
Emisii anuale de metan (CH4) 14
Emisii anuale de protoxid de azot (N2O) 14
Ploi acide 15
2.2.Starea apelor de suprafata si a apelor subterane 15
Apele de suprafata 15
Prelevarile de apa 16
Starea apelor de suprafata 16
2.3 STAREA SOLURILOR 17
2.4 Starea ariilor protejate 18
2.5 Starea padurilor 19
2.6 Starea asezarilor urbane 20
2.7 Starea radioactivitatii mediului 21
3. POTENTIALUL ECONOMIC 22
4. POPULATIA 23
5. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARA 24
BIBLIOGRAFIE 24

Extras din referat:

1. CADRUL NATURAL

1.1 Pozitia geografica

Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii si se învecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita si Ilfov la sud, Prahova la vest. Buzaul ocu¬pa cea mai mare partea bazinului hidrografic al râului cu acelasi nume, cu¬prinzând toate formele de relief: munti in partea de nord, câmpie la sud, iar intre acestea aflandu-se zona colinara subcarpatica.

1.2 Relieful

Zona de munte, este formata din muntii Buzaului si Vran-cei, componenti ai Carpatilor de Curbura. Muntii Buzaului, aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului, sunt constituiti din cinci masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.

Masivul Penteleu, delimitat de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important, atât ca dimensiuni, cat si ca altitudine (1772 m). Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos (gresie de Tarcau), mar¬ne, marne calcaroase, conglomerate. De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adânci si interfluvii, care favorizeaza alunecarile de teren.

Masivul Podu Calului este cuprins intre râurile Basca Mare si Buzau iar inaltimea maxima este de 1440 m. Rocile predominante sunt: gresiile, sisturile argiloase, mamele. Acest masiv este mai fragmentat decât Penteleu, individualizandu-se culmile Podu Calului, Teharau si Bota.

Masivul Siriu, cuprins intre Buzau, Crsna si Siriu, este alcatuit din gresii dure si mame. Cota maxima este de 1663 m, atinsa de creasta Maliia, iar vârful Siriu are 1659 m. In apropierea Maliiei se afla Lacul Vulturilor, cunoscut si sub numele de "Lacul fara fund".

Masivul Monteoru este situat in partea de sud a muntilor Siriului. înal¬timile, sub forma de semicerc, se mentin la peste 1000 m, cu altitudinea maxima in vârful Monteoru (1345 m).

Masivul Ivanetu este situat la sud de Basca Roziliei, cu orientarea est-vest si face legatura cu zona subcarpatuca, iar altitudinea maxima o are Iva¬netu (1191 m).

Masivul Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord-est a jude¬tului, la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai vârfuri¬lor Lacaut (1776 m), Goru (1984 m), Giurgiu (1720 m ), Musa (1420 m).

Zona de deal, este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, fiind formata dintr-o succesiune de dealuri si depresiuni, iar altitu¬dinea culmilor variaza intre 400 si 800 m.

Acestea sunt constituite din formatiuni mai tinere, cum ar fi: marnele, argila, nisipurile, gresiile, dar se intalnesc si conglomeratele si calcarele. Cutarile largi, care le urmeaza ca locuri fracturari, ridicari sau coborâri, asa cum este cazul dealurilor din sud si est: Isrtita, Ciolanu, Blajani si Buda. In centru se afla Dealurile Botanului cuprinse inre vaile Buzaului si Slanicului, iar altitudinea maxima este de 812 m in Dealul Blidisel. Eroziunea apelor Saratei, Balaneasa, Sibiciu, Rusavatu, a fragmentat aceasta zona intr-o serie de subunitati.

Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneasa, Sibiciu si Buzau. In componenta acestor dealuri intra culmile Blidisel (821 m), Muchea (746 m) si Ursaoia (669m). Predomina conglomeratele si gresiile, roci mai dure, situatie care explica si altitudinea mai mare.

Dealurile Dilma sunt cuprinse intre apele Saratei si Balaneasa. Principale culmi sunt: Botanul (799 m), Posobesti (707 m) si Muchea Stinii (449 m).

Dealurile Bocului au altitudini de peste 800 m: Bocul (825 m), Glodul (807 m), Pitigoiul (806 m).

Dealurile Piclelor sunt delimitate de paraurile Slanic si Saratei, afluenti ai râului Buzau. Culmile, paralele, au directia aproape nord-sud si oscileaza intre 300 si 500 m; ele se unesc in partea de nord, in dealul Tocilei, cu altitudinea de 598 m. Un peisaj impresionant ii formeaza Vulcanii noroiosi, fenomen unic in tara. Acestia sunt grupati in doua platouri: Paclele Mici (cei mai spectaculosi) si Paclele Mari.

In sud se intinde Dealul Istrita, constituit din formatiuni grezoase si calcaroase, mai dure, acestea au influentat atât masivitatea cat si altitudinea: vârful Isrita( 751 m), dealurile Niscovului (200-400 m), dealurile Naienilor (600 m). Expozitia sudica, solul calcaros si conditiile de microclimat de tip mediteranean favorizeaza cultivare de vita de vie. O importanta zona viticola se afla la Pietroasa.

Dealul Ciolanu se dezvolta paralel cu Istrita si este unul din cele mai mari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni, fiind delimitat la sud de depresiunea Niscovului, iar la nord de vaile Cricovului si Buzaului. Gresiile sarmatiene si calcarele mentin si aici altitudini intre 600 m si 700 m.

In est se intind Dealurile Calnaului, limitate de vaile Slanic si Râmnic si drenate de paraul Cainau. Are doua mari subdiviziuni: una nordica, formata din depozite vechi: Dealurile Bisocii (800-970 m); si alta sud-estica, formata din depozite mai noi, de vârsta levantina si cuaternara: Dealurile Blajani, Dealurile Budei, Dealurile Capatanei.

In vest se intind Dealurile Priporului care cuprind urmatoarele dealuri: Dealul Cometei (827 m, cea mai mare altitudine), Dealul Priporului, Dealul Salcia.

In zona de deal se afla, de asemenea, depresiunea culoar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, precum si depresiunile Niscovului, Patarlagele-Cislau si Pirscov-Berca. Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda incepe din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului (Vintila Voda).

Are caracter subcarpatic, fiind delimitata de dealurile Dilmei, Bocului, Bisocii si Paclelor. Depresiunea Niscovului este cuprinsa intre dealurile Istritei si Ciolanu, prin mijlocul caruia curge Niscovul, care si-a construit cinci terase. Depresiunea Patarlagele-Cislau, drenata de râul Buzau, este tipul clasic al unei depresiuni cu vatra fara denivelari, înconjurata de inaltimi

(dealurile Muscelului, Cometei, Salciei si Ciolanu). Depresiunea Pirscov-Berca se intinde intre cele doua localitati, nefiind bine individualizata; ea poate fi confundata cu lunca Buzaului, care o dreneaza.

Zona de câmpie. Cuprinde terenul dintre 40 si 100 m altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau. Pe un fundament dur,ce se gaseste mai ales in zonele inalte, s-au depus,d-ea lungul timpului,sedimente aduse de ape: bolovanis, pietris, argile, mame, nisip, precum si loessul transportat de vânt sau cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si animalelor in amestec cu loessul.In judetul Buzau, zona de câmpie se subdivide in patru unitati principale:

Câmpia Gherghitei, care ocupa partea de vest, spre judetul Prahova, ajunge pana la linia ce uneste localitatile Stalpu, Movila Banului, Glodeanu Sarat. Predomina pietrisurile si depozitele loessoide.

Câmpia Baraganului de mijloc ocupa interfluviul dintre Calmatui si Ialomita. Este inclinata pe directia sud-est.Partea din dreapta Calmatuiului este ocupata de o fasie lata de nisipuri, de la Smeeni si Florica pana la Pogoanele, Caldarasti si Padina. Dunele formate aici sunt, in cea mai mare parte, fixate. La sud de Rusetu se mai intalnesc dune nefixate, intre ele formandu-se, temporar, lacuri. In partea de sud-vest, unde predomina loessul, nisipul lipsind, s-au format crovuri.

Câmpia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua râuri, având aspectul a doua lunci comune. La contactul cu zona deluroasa, câmpia este formata de un con de depunere. Dincolo de Cilibia, ea devine neteda, cu saraturi, cu grinduri, cu martori de eroziune, peste care Buzaul isi trimite,uneori, viiturile spre Calmatui. In aceasta zona intre Tabaresti si Cilibia, se pot vedea 'buzoienele' (vechi albii parasite ale Buzaului). Prezenta acestor vai parasite, precum si depozitele de origine carpatica si subcarpatica întâlnite in lunca dintre Stalpu si Rusetu întaresc ipoteza ca Buzaul a curs cândva pe actuala vale a Calmatuiului.

Câmpia Râmnicului cuprinde partea de est a judetului. Are o altitudine mai ridicata, nefiind afectata in prea mare masura de subsidenta. Formatiile curente sunt prezente si aici, prin depozite loessoide si pietrisuri de Candesti.

In partea de est, câmpia este limitata de Buzau, de-a lungul caruia s-au format limane fluviale in vaile parasite ale Râmnicului Sarat.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Judetul Buzau.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
25 pagini
Imagini extrase:
25 imagini
Nr cuvinte:
13 059 cuvinte
Nr caractere:
74 812 caractere
Marime:
312.53KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Sus!