Începutul mileniului al III-lea găseşte omenirea în faţa unui număr considerabil de probleme nerezolvate. Una din cele mai grave, prin efectele imediate şi pe termen lung se leagă de mediul înconjurător. Comunitatea ştiinţifică internaţională trebuie să răspundă astăzi cât mai convingător şi mai eficient unor întrebări pe care opinia publică le pune tot mai des: Se schimbă clima? Dacă da, cât de repede şi cât de mult va fi afectată societatea umană? Creşte nivelul mării atât de mult şi de repede încât trebuie să mutăm oraşele costiere spre interior? Vom avea cutremure devastatoare mai frecvente? Pot fi reduse semnificativ pagubele provocate de precipitaţiile atmosferice de lungă durată sau torenţiale?
Ceea ce leagă aceste probleme şi altele similare este influenţa directă şi negativă asupra societăţii umane, caracterul de dezastru pe care îl pot căpăta fenomenele menţionate. Omenirea pare însă tot mai conştientă de semnificaţia profundă pe care hazardele naturale o au pentru dezvoltarea sa. Organismele internaţionale, factorii de decizie de la nivel naţional şi local sunt astăzi implicaţi în asigurarea condiţiilor optime de cercetare şi management al hazardelor naturale.
Atitudinea societăţii contemporane faţă de hazardele naturale este de multe ori contradictorie. Pe de-o parte, se depun eforturi materiale şi umane imense pentru prevenirea şi reducerea efectelor. Pe de altă parte, dezvoltatea societăţii umane influenţează uneori declanşarea unor dezastre sau amplificarea consecinţelor. Astfel, schimbarea climei, proces natural cu care planeta s-a mai confruntat de-a lungul evoluţiei sale, are astăzi manifestări care depăşesc limitele naturale, tocmai datorită activităţilor antropice. Dezvoltarea şi extinderea spaţială a societăţii umane au drept consecinţă imediată valoarea tot mai mare a bunurilor materiale şi expunerea mai frecventă la manifestările extreme ale unor fenomene naturale.
In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si hidrologice a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectati sute de milioane de oameni, in fiecare an. Este imperios necesar sa se inteleaga vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane, pe termen scurt si mediu, la producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea studiilor interdisciplinare, elaborarea modelelor de evolutie si de predictie a acestora devenind o prioritate.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultate de Geografie si Geologie
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
