Orasele, mari sau mici, sunt astazi raspandite pana in cele mai indepartate sau aparent inaccesibile regiuni ale globului. Ele se dezvolta, prospera, cuprinzand uneori regiuni vaste in forme urbane diferite sau regiuni aflate sub influenta directa a mediului de viata urban.
Practica contemporana mondiala demonstreaza faptul ca imaginea clasica a orasului se afla intr-un proces continuu de transformare.
Din orasele delimitate mai mult sau mai putin de mediul inconjurator se formeaza aglomeratii imense; in unele regiuni sau in unele parti, aceste aglomeratii se leaga intre ele si formeaza uriase labirinte de orase, in final veritabile zone urbanizate.
a) Orasul propriuzis. Este forma initiala a orasului, caracterizat prin limite administrative bine conturate. In aceasta formatiune urbana, inca foarte raspandita, intra indeosebi orasele mici si foarte mici, ca formatiuni social-economice bine definite.
b) Aglomeratia urbana. Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului modern, efect al dinamismului economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de urbanizare.
Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata formata de un oras (de cel putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana (comune suburbane, orase mici) dependenta de el, desfasurata pe o suprafata relativ restransa (cu o raza de pana la 50-60 km in jurul centrului principal). c) Microregiunea urbana. Reprezinta un stadiu avansat de urbanizare a unui teritoriu cu anumite caracteristici ale cadrului natural si ale economiei. Este o forma mai cuprinzatoare in spatiu, constand dintr-o imbinare, in anumite grade de dependenta economica, sociala si urbana, a unei grupari (concentrata si distincta in teritoriu) de asezari umane mari si mici si de asezari rurale, care dau ansamblului un anumit profil specific social-economic si urban.
Delimitarea actuala precisa a unei microregiuni urbane, ca si a oricarei aglomeratii urbane, este dificila deoarece in practica limitele nu sunt totdeauna destul de evidente. Ele sunt foarte mobile, in functie de evolutia dezvoltarii social-economice a regiunii respective, care se prezinta ca o arie continua sau discontinua de urbanizare.
In cadrul acestei forme de urbanizare a unui teritoriu putem deosebi microregiuni cu profil economic specializat, predominant industrial (valea Jiului, Hunedoara, valea Trotusului, etc.) sau cu profil economic complex (valea Prahovei, Galati Braila, etc.). Spre deosebire de orasul propriuzis si de aglomeratia urbana, in majoritatea cazurilor microregiunea urbana rezuma in sine, repartizate pe o suprafata mai mare, aproape toate functiile esentiale ale vietii, de la productie la consumul modern, ea manifestandu-se ca un organism urban unitar, modern, distinct in teritoriu.
d) Conurbatia. Termenul a fost introdus de urbanistul englez P. Geddes in anul 1912, provine de la latinescul con = cu si urbis = oras.
Conurbatia presupune o grupa apropiata de orase unite prin legaturi stranse de productie. Adeseori orasele dintr-o conurbatie ...
Vasile Cucu - Geografia populatiei si asezarilor umane - editia a - II - a revizuita - Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti - 1981
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
