Scoarta terestra suporta variate schimbari si transformari, numite procese geologice. Ele sunt diverse dupa modul de manifestare. Procesele geologice ce decurg in adancul Pamantului se numesc procese endogene. Dintre ele fac parte: miscarile tectonice, procesele magmatice, metamorfice, vulcanice si seismice.
Sursele de energie ce dau nastere si determina caracterul acestor procese sint caldura interna a Pamintului, gravitatia si miscarea de rotatie a Pamintului.
Procesele geologice ce se desfasoara la suprafata Pamintului, ca urmare a interactiunii dintre scoarta terestra si geosferele externe (atmosfera, hidrosfera si biosfera) se numesc procese exogene. Sursa de energie a acestor procese o constituie radiatiile solare, radiatiile cosmice, gravitatia terestra etc. Procesele endogene si exogene determina caracterul continuu al dinamicii scoartei terestre.Miscarile tectonice sint diverse si afecteaza nu numai scoarta terestra, dar si geosferele mai adinci ale Pamintului. Ele determina structura, neomogenitatea scoartei terestre si provoaca deformarea (incretirea si ruperea) straturilor de roci. Miscarile tectonice conditioneaza trasaturile principale ale reliefului actual al scoartei terestre. Dupa caracterul de manifestare miscarile tectonice se clasifica in urmatoarele grupe: oscilatorii, orogenice plicative (de cutare) si disjunctive (radiale), seismice.
Miscarile tectonice oscilatorii
Acestea sint miscari lente de ridicare sau de coborire a unor portiuni vaste din scoarta terestra. Miscarile de ridicare mai sint numite epirogenetice sau pozitive (+), iar cele de coborire - negative (-).
Miscarile oscilatorii poarta un caracter continuu si neuniform, atit in spatiu, cit si in timp. Miscarile de ridicare si de coborire se produc concomitent si formeaza un ansamblu al scoartei terestre asemanator cu niste unde mari si line. Aceste miscari nu duc la deformarea straturilor de roci. Efectul miscarilor oscilatorii poate fi observat numai dupa un timp indelungat (secole) si de aceea ele mai sint numite miscari seculare. Dupa timpul de manifestare se deosebesc miscari oscilatorii actuale si neotectonice.
Miscarile oscilatorii actuale
Acestea sint considerate cele care s-au produs de-a lungul timpului istdric si continua pina in prezent. Efectul miscarilor oscilatorii este cu greu sesizat in partile interioare ale continentelor. El poate fi remarcat in regiunile de litoral unde se atesta o schimbare a pozitiei liniei tarmului.
in prezent, miscari intense de ridicare a teritoriului au loc in Scandinavia, Islanda, Scotia, Uralul de Nord. in decursul unui secol suprafata teritoriului Finlandei, in urma ridicarii scoartei terestre si retragerii marii, s-a marit cu 700 km2. Uppsala, fosta capitala a Suediei, cindva port la Marea Baltica, este situata in prezent la 60 km de tarmul marii. Viteza de ridicare a scoartei in regiunea orasului Stockholm este de 24 cm, iar a tarmurilor Golfului Botnik -de l m in decurs de un secol. Cele mai inalte terase marine pe teritoriul Norvegiei sint situate la altitudinea de 176 m. Miscari de ridicare suporta astazi si regiunile centrale ale Cimpiei Europei de Est, teritoriul Canadei (regiunea Marilor Lacuri), Coastele de est ale Africii. Insula Capri (Marea Mediterana) s-a ridicat, din antichitate pina in prezent, cu 200 m. Miscari de ridicare a scoartei terestre sint caracteristice si pentru teritoriile din nordul si centrul Republicii Moldova.
Unele sectoare ale scoartei terestre sint supuse in prezent miscarilor de coborire. Intense miscari de coborire sufera teritoriul Olandei, Belgiei, (viteza de coborire este de 25 mm intr-un secol), in prezent, 40% din teritoriul Olandei este situat mai jos de nivelul marii cu 5-6 m si doar digurile inaltate pe o distanta de l 600 km apara teritoriul acestor tari de invazia marii.
Miscari de coborire au fost inregistrate si pe coastele de sud-est ale Marii Britanii, unde la o adincime de 40 m au fost descoperite zacaminte de turba. Aceasta demonstreaza ca acum 7 000 de ani uscatul era acoperit aici cu turbarii. Miscarile de coborire sint frecvente in regiunile de est ale Italiei, pe tarmurile Indiei, in Argentina (Cimpia La-Plata), Coastele de Vest ale Africii. Miscari lente de coborire se atesta si in partea de sud a republicii noastre.
1)Lazarescu V., Geologie fizica, Ed.Tehnica, Bucuresti,
2) Raileanu Gr., Pauliuc S., Geologie generala, Ed.Tehnica, Bucuresti
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
