Deșerturile

Deserturile

Imaginea traditionala a deserturilor, ca o mare de dune stabatuta de nomazi pe camile exista si in realitate, dar este doar una dintre multe altele. Cel mai obisnuit tip de desert este cel pietros: o vasta intindere de teren plat, stancos, acoperit cu pietre, cat vezi cu ochii. Pentru cel ce in strabate este un peisaj inspaimantator, pustiu si dezolant.

Deserturile sunt greu de definit. Statisticile referitoare la ploaie sunt inselatoare, fiindca precipitatiile pot cadea sub forma unor ploi torentiale la intervale de ani intregi. O medie sub 150mm pe an poate insemna ca timp de cativa ani cad doar doi-trei stropi de ploaie, pentru ca intr-o zi sa survina un veritabil potop.

In 1930, geograful francez Robert Capot-Rez a crezut ca a ajuns in desert cand scaietii plantei cram-cram au inceput sa i se agate de ciorapi.

Si astazi deserturile sunt identificate dupa vegetatia lor. Daca, din lipsa apei, plantele acopera mai putin de o treime din suprafata terenului, solul si rocile sunt expuse eroziunii, luand asfel nastere un peisaj desertic.

Planeta noastra este inconjurata de doua centuri de deserturi fierbinti. In emisfera nordica se afla Sahara, Marele Pustiu al Arabiei, deserturile din Asia Centrala si cele din America. In emisfera sudica se intind Kalahari si Desertul Namibiei in Africa, Atacama in America si deserturile australiene.

Aceste regiuni aride au fost create de curentii de aer globali. Aerul fierbinte de deasupra Ecuatorului se ridica si isi pierde o mare parte din umiditate sub forma de ploi. Apoi se deplaseaza spre nord sau spre sud si coboara formand zone de presiune inalta de-a lungul Tropicului Racului in nord si al Tropicului Capricornului in sud. Vanturile calde si uscate bat dinspre aceste zone, parjolind uscatul si biciuind nisipul si praful in aspre furtuni de nisip.

Vantul incarcat cu nisip este un abreziv puternic. Stancile si pietrele de pe sol sunt slefuite, asfel ca devin plete si netede, aproape lustruite. Piertele din desert au uneori o frumusete extraordinara.

Fiindca vantul poarta cea mai mare parte a nisipului aproape de sol, stancile sunt atacate in partea lor inferioara, fapt care le macina si lasa in urma bolovani cocotati precar pe gaturi inguste.

Rocile se erodeaza diferit in functie de duritatea lor si dau nastere unor forme ciudate yardang-uri ca niste vapoare cu chila rasturnata, munti cu varful plat numiti mesa si steiuri mai mici cunoscute sub numele de butte.

Purtat de vant peste desert, nisipul sapa nise acolo unde ocile sunt moi, asa cum s-a intamplat in depresiunea Qattara din Egipt. Adancimea acestor depresiuni este limitata de apa subterana. Daca se ajunge la un strat imbibat cu apa, partiulele de nisip de unesc intre ele si devin prea grele pentru a mai fi ridicate de vant. Plantele incep sa creasca in zona, creand celalalt peisaj caracteristic desertului: oaza.

Temperatura in desert poate varia dramatic intr-un interval de 24 de ore. Pe timpul zilei, soarele arde nestingherit pe cerul lipsit de nori, atingandu-se peste 55 gr. C. Noaptea, caldura se disipa fiindca nu exista nori care sa impiedice si temperatura, chiar si in centrul Saharei, poate scadea sub 0 gr. C . Rocile coapte in timpul zilei se racesc rapid si pot crapa, asa cum o farfurie se poate sparge daca este scoasa din cuptorul inchis si pusa pe o suprafata rece. Cand roua patrunde intr-o asfel de fisura, ingheata si se dilata, largind-o si mai mult. Daca acest are loc proces continuu, din roca se desprind fragmente care, purtate de vant si ciocnite cu altele, se vor macina mai departe.

Nu toate deserturile sunt fierbinti. Cateva sunt reci, precum Gobi, aflat in A sia, in afara zonei tropicale, la 2000 m altitudine. Ariditatea sa este determinata de distanta fata de mare si de muntii care constituie o bariera in calea ploilor. Vanturile ce bat dinspre sud-vest se incarca cu vapori de apa deasupra Oceanului Indian. Dar traversand Muntii Himalaya, se racesc, aporii de aa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Cand ajung in Desertul Gobi, vantul si-a pierdut deja toata umiditaea si sufla rece si uscat deasupra podisului dezolant din nordul Chinei.