Delta dunării, caracterizare generală

Delta Dunarii, rezultat complex al interactiunii dintre Dunare si mare, se gaseste in prezent, in cea mai mare masura, sub influenta activitatii fluviului. Delta Dunarii este situaua in partea de est a Romaniei si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta in forma clasica a literei delta, avind forma unui con plat cu varful in punctul de separare a bratelor fluviului in zona stramtorilor dintre Orlovka si Isaccea. La est de acest punct, valea se largeste marcand delta propriu-zisa care, inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra, se extinde pe o suprafata de 100 km lungime x 100 km latime, iar de aici se continua in interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15 km.

Fiind inconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca ca unitate fizico-geografica aparte si este formata din Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise) si sectorul maritim din fata deltei.

Sectorul maritim din fata deltei este zona in care se produce amestecul apelor fluviale cu cele marine. El se intinde in general pana la izobatele de 20-25 m.

Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) se intinde in nord pana la paralela de 46o42 latitudine nordica (tarmul de nord al lacului Chitai), in sud pana la 44o24 latitudine nordica (Gura Buhazului), spre vest pana la 28o14 longitudine estica (tarmul de vest al lacurilor Ialpug si Cugurlui), iar inspre est pana la 29o46 longitudine estica (gura bratului Noul Stambul). Intre limitele prezentate, Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) are o suprafata de aproximativ 564. 000 ha dintre care 442. 300 ha pe teritoriul Romaniei si 124. 000 ha pe teritoriul Ucrainei.

Fluviul se desparte in trei brate principale de la nord spre sud, dupa cum urmeaza: Bratul Chilia, Bratul Sulina, si bratul Sf. Gheorghe. La nivel scazut al fluviului, acestea transporta 60%, 21%, si respectiv 19% din apele Dunarii, iar la nivel ridicat, 72%, 11% si 17%. In perioada de crestere a apelor, din cauza insuficientei capacitati de transport a intregului volum de apa pe cele trei brate de varsare. Avand o asemenea suprafata, Delta Dunarii este, ca marime, a doua din Europa dupa Delta Volgai (18. 000 km2), fiind urmata de cea a Padului (1. 500 km2). In delta fluviala predomina prafuri, argile, maluri si turbe. Este caracteristica prezenta foarte redusa nisipurilor, pe cand in delta fluvio-maritima predomina nisipurile organice. Din totalitatea elementelor fizico-geografice, morfo-hidrografice este aceea care exprima cel mai bine specificul fizico-geografic al zonei de varsare a Dunarii. Acest lucru este cu atat mai evident, cu cat insasi raionarea fizico-geografica se suprapune evident peste raionarea morfo-hidrografica. a) Caracterizarea morfo-hidrografica generala.

Zona de varsare a Dunarii este din alcatuita ...