Craiova

Cadrul Natural: Cetate a banilor Craiovesti si Buzesti capitala a Valahiei mici asezare straveche cu bogate traditii culturale, Craiova este situata la 44 grade latitudine nordica, 23 grade longitudine estica si la o altitudine intre 75 si 116 m.

Resedinta a judetului Dolj, cu pondere in toate domeniile de activitate, Craiova este asezata aproximativ in centrul Olteniei, la o distantata de 227 km de Capitala, pe soseaua nationala Bucuresti Timisoara si pe cale ferata ce uneste Capitala cu Timisoara.

De-a lungul existentei sale, orasul s-a bucurat de conditii favorabile care l-au ajutat sa se dezvolte necontenit, aceasta si datorita pozitiei sale geografice. Craiova a beneficiat de o aparare naturala determinata de situarea sa intr-o mica depresiune marcata de dealul Bucovatului (la vest) de cel al Vulcanestilor (la est) de zona fostelor mlastini Facai Balata Verde Poveni (la sud) de balta Craiovitei si nodul hidrografic al Jiului, Amaradiei si Raznicul (la nord). Campiile, terasele si luncile inconjuratoare au prilejuit o diversitate de fauna si flora. In acelasi timp, asezata la o rascruce de drumuri, Craiova a reprezentat o cale mereu deschisa catre regiunea Portilor de Fier, Valea Oltului, Campia Munteniei si catre Transilvania. Craiova se afla la o distanta de 70-90 km de Dunare; la 88 km de orasul Calafat, port la Dunare (pe DN 56); la 75 km de portul bechet (pe DN 55 A); la 71 km (pe DN 56 A) de comuna Cetate, cu port la Dunare comuna prin care se intretaie soseaua nationala ce leaga Drobeta-TurnuSeverin de Calafat si continua fara intrerupere, pe valea Dunarii (DN 55 A) prin Poiana Mare, Piscu Vechi, Rast, Bistret, Gighera, Bechet, Dabuleni, iesind din judetul Dolj (DN 54 A) Craiova este situata pe artera principala Bucuresti-Timisoara, la 45 km de Slatine (judetul Olt) si la 40 km de Ganeasa, localitate in care se intretaie DN Bucuresti Timisoara cu DN Bucuresti Ramnicu Valcea Sibiu. De la ultima impartire teritorial administrativa, Craiova si-a marit perimetrul geografic. Terenul din jurul localitatilor Bucovat, Leamna, Carligei, Palilula, Mofleni, Podari, Balta Verde, Braniste si Facai, altadata mlastini ori dealuri aride, este renumit astazi prin gradinile, livezie sau combinatele agro-alimentare si industriale ce au fost amplasate in ultimi ani. Partea de nord-est a inclus satela Bordei si Simnicu de Sus, bogate in podgorii si livezi, unde au fost amenajate puncte de agrement si turistice, cum este Hanul Doctorului. In partea de nord-vest a Craiovei, cuprinsa intre Jiu, Amaradia si Teslui (cunoscuta mlastina a Rovinelor) si Balta Craiovitei, evocate in versuri de Eminescu si Macedonski, se ridica un cartier cu 25000 de apartamente; aceasta parte a orasului a inclus localitatile Rovine, Isalnita si Simnicu de Jos. In aceasta zona renumita pentru gradinile de zarzavaturi ce aprovizioneaza Craiova, au fost amenajate sere modenrde cu cel mai inalt grad de concentrare a productiei intr-o singura unitate ...