Cometele

Cometa (Pe latina, stella cometa, steaua cu par), corp ceresc de aparenta nebuloasa care se invarteste in jurul Soarelui. O cometa este caracterizata prin o coada luminoasa si lunga dar numai in acea parte a orbitei sale in care trece cel mai aproape de Soare.

Aparitii a unor mari comete au fost observate ca fenomene atmosferice pana 1577, cand astronomul danez Tycho Brahe a dovedit ca sunt corpuri ceresti. In sec al XVII-lea Isaac Newton, marele savant englez, a demonstrat ca miscarile cometelor se supun la aceleasi legi ca planetele cand vine vorba de orbita. Comparand elementele orbitale de la alte comete, Edmund Halley a aratat ca: cometa aparuta in 1682 este identica cu cele din 1607 si 1531, si a prezis cu succes intoarcerea cometei, care a reaparut in 1758. Aparitiile Cometei lui Halley sunt relatate inca din anul 240 i. Hr. Cometa lui Halley a trecut pe langa Soare cel mai recent in anul 1986. In luna Martie a acelui an in timp ce cometa se indeparta de Soare au fost surprinse imagini de la transmise de catre Vega 1 si 2, statii de transmitere sovietice, de catre Giotto, lansat de catre Agentia Europeana pentru Spatiu, si de pe 2 statii Japoneze.

O cometa este formata din nucleu, aratand ca o stea privita cu ochiul liber, invelit intr-un nor nebulos numit coama. Astronomul american Fred L. Whipple a dovedit, in 1949, ca nucleul unei comete, care continea de fapt toata masa acesteia, este de fapt un bulgare murdar o aglomerare de gheata si praf.

Dovezi, pentu teoria bulgarului, sunt foarte multe. In primul rand, gazele si particulele observate in coamele si cozile cometelor sunt cele mai multe din gazele, moleculele, radicalii, din cele mai obisnuite elemente din spatiu: hidrogen, carbon, nitrogen si oxigen. Radicalii, de exemplu, ai CH, NH si OH pot fi rupte din moleculele stabile CH 4 (metan), NH3 (amoniu), H2O (apa), care pot exista inghetate sau mai complex, sub forma unor compusi foarte reci in nucleul cometei. Alt lucru ce dovedeste teoria bulgarului este ca cometele cele mai bine observate deviaza incet dar cu o mare semnificatie, din punctul de vedere al miscarii gravitationale Newtoniene. Acest lucru este o dovada clara ca gazele produc o reactie ce are ca efect miscarea nucleului astfel incat sa nu mai urmeze calea previzibila. O alta dovada sunt cometele de perioada scurta, care fiind analizate, au adus alta dovada: cometele pierd din materialele ce o compun, o concluzie asteptata in cazul structurii propuse de Whipple.

Capul cometei, incluzand coama ce il acopera, poate sa fie mai mare ca Jupiter sau chiar ca Soarele, in marime. Portiunea solida din cele mai multe comete au totusi volumul de numai cativa kilometri cubici.

Cand o cometa se apropie de Soare, caldura solara evapora, sau sublimeaza, gheata astfel ca aceasta straluceste foarte tare. Apropiindu-se de Soare cometa mai poate sa-si creeze inca o coama sau chiar mai multe, acestea avand lungimi de milioane de kilometri in spatiu. De obicei coama cometei ...