Carpații Occidentali

In partea de vest a tarii, de la valea Dunarii, in sud, si cea a Barcaului si cotul So-mesului, la nord, se insira mai multe grupuri de munti mici, insulari, despartiti prin largi depresiuni si intinse ,,golfuri'' de campie, fapt pentru care se considera ca ei nu constituie o catena unitara, ci doar niste munti fragmentari, strabatuti fara dificultate de numeroase cai de comunicatie rutiera si feroviara. Fragmentarea lor se datoreste inaltarii inegale pe sectoare, chiar cu unele scufundari locale, spre sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului. La est, unele depresiuni si culoare tectonice despart acesti munti de Carpatii Me-ridionali (Culoarele Timis-Cerna si Bistra, continuate cu depresiunea Hategului), dupa cum unele depresiuni de contact ii delimiteaza spre Podisul Transilvaniei. La partea apuseana, acesti munti marunti prezinta o limita sinuoasa cu adanci intranduri ale campiei printre culmile de munti. Aceste ,,golfuri de campie'' constituie o caracteristica, indeosebi la nord de Mures, si se datoresc unor linii de falie ce se intretaie rectangular la limita ariei muntoase, cu caderi in trepte spre campie. Dovada o fac intre altele si apele termale ce apar pe aliniamentele unor asemenea rupturi in scoarta in plina campie (de la Oradea pana la Timisoara). La nord, munti se bifurca in cuprinsul dealurilor somesene spre NV si NE, pierzand treptat din inaltime, astfel ca delimitarea devine relativ anevoioasa, ceea ce a indemnat pe unii geografi sa extinda limita acestor munti pana dincolo de Somes pe aliniamentele unor dealuri formate din sisturi cristaline.

Limite si vecini. Se intind in vestul Romaniei intre Dunare (S) si Barcau (N), fiind predominant incadrati de Dealurile de Vest si de Depresiunea Colinara a Transilvaniei; in dreptul Muntilor Zarand, la nord de Mures, contactul se face cu campia, iar in sud si sud-vest cu Carpatii Meridionali si Carpatii din Serbia.

Caracteristici:

- prin pozitia geografica inchid marele arc al Carpatilor romanesti, intregindu-i sub forma unei cununi;

- prezinta altitudini mici, consecinta a ridicarii lor mai slabe, depasesc 1 800 m doar in trei varfuri (Muntii Apuseni), iar in rest se mentin de la 400 la 1 600 m;

- sunt puternic fragmentati tectonic, aparand ca masive inconjurate de depresiuni joase;

- au o alcatuire geologica complexa din roci cristaline, magmatice si sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creeaza impresia de mozaic petrografic;

- detin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase si neferoase, carbuni, materiale de constructie, izvoare minerale etc;

- constituie un castel de ape, deoarece in crestele inalte isi au izvoarele numeroase paraie care devin rauri mari ce se varsa in Tisa sau direct in Dunare;

- sunt acoperiti predominant de paduri de foioase; doar pe culmile ce depasesc 1 300 m se dezvolta si conifere; in Banat, ca o consecinta a influentelor