sfarsitul neogenului si inceputul cuaternarului grupa, ca intreg lant carpatic meridional, a fost inaltat in bloc, cu circa 1. 000 m.
fata de zonele din jur clima a suferit o racire generala (pleistocen) crestele de peste 2. 000 m.
inaltime au fost acoperite cu ghetari care au sculptat circuri vai glaciare creste in postglaciar incalzirea climei ghetarii s-au topit incepe actiunea apelor curgatoare care au modelat prin eroziune si acumulare vai, terase definind infatisarea actuala a reliefului acestei unitati geografice Alcatuirea petrografica (litologia) format aproape in intregime din sisturi cristaline latura sudica aspect deosebit de pitoresc calcare gnaise Caracterizarea reliefului Culmile muntoase Fagaras in nord maxime 2. 544 m.
vf. Moldoveanu 2. 535 m.
vf. Nragoiu ca un zid crenetat orientare est vest cu multe circuri vai glaciare creste abrupte varfuri greoaie peste 60 km.
de varfuri ca dintii de ferastrau relief accidentat strabatuti de soseaua Transfagarasan relief glaciar rezultat al modelarii exercitate de ghetarii cuarternari circurile lacurile glaciare Avrig Balea Caltun Capra Podragul Mare Urlea custurile morenele Cozia 1. 668 m.
in sud Frunti in sud Ghitu 1. 622 m.
in sud muntii din sud fragmentati de vaile create de afluenti ai Oltului Argesului prezenta calcarelor si gnaiselor Iezer 2. 424 m.
in sud est urme de glaciatiuni cristaline Iezer suprafete de eroziune intinse - Papusa Depresiunile Depresiunea Lovistea Tara Lovistei secolului al XIII-lea intre Muntii Fagaras si Cozia ocupatiile locuitorilor cresterea vitelor prelucrarea lemnului strabatuta de Olt exista lacuri de baraj hidrocentrale Defileele Turnu Rosu Cozia pe Olt Pasurile si trecatorile Turnu Rosu 400 m.
pe Valea Oltului Cozia 309 m.
pe Valea Oltului Clima tipul de clima climat de munte temperaturile medii anuale 0 -6 C precipitatiile abundente 800-1. 200 mm. /an vanturile puternice climat alpin la marile inaltimi modificarile locale sunt aduse de relief prin altitudine orientarea catenelor muntoase scaderi de temperatura cresterea cantitativa a precipitatiilor odata cu nivelul altimetric prezenta foehnului pe versantii nordici masele de aer ajung in Depresiunea Fagarasului mai putin umede usor incalzite in general, invelisul de zapada are o durata mare explica densitatea mare a retelei hidrografica debitele ridicate valoarea mare a scurgerii climat specific depresiunilor in Defileul Oltului Depresiunea Lovistei Reteaua hidrografica Apele curgatoare densa Argeselul afluent al Argesului izvoare in Muntii Iezer Argesul cu afluentii lui: Valsanul, Raul Doamnei, Raul Targului si Argeselul Barsa Dambovita ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
