Carpații Meridionali grupa Bucegilor

Sunt delimitati la est de Valea Prahovei, la vest de Valea Dambovitei, la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud Subcarpatii Curburii. S-a format in timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pana la inceputul cuaternarului.

Catena carpatica s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, in urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. S-au inaltat in bloc, cu cca 1000 m, la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului.

Aceasta grupa contine urmatoarele unitati fizico-geografice: Muntii Bucegi (Vf. Omu, 2505 m), Muntii Leaota (Vf. Leaota, 2133 m), Muntii Piatra Craiului (Vf. Omu, 2238 m), Magura Codlei; zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran (cu Pasul Giuvala-1240 m), situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi-Leaota, Culoarul Prahovei (Valea Prahovei). Clima este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6 C, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm si chiar peste, la mari altitudini, cu vanturi puternice.

Climatul alpin apare indeosebi in Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2C, precipitatii cu valori foarte mici si varfuri extrem de puternice.

Altitudinea, masivitatea, configuratia vailor si a interfluviilor, ca si pozitia in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali explica particularitatile climatice, si implicit, reflexul lor in peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este legat de etajarea climatica.

Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova, Ialomita, Dambovita si Barsa; lacuri- acumulari antropice amenajate pe cursul Ialomitei (Scropoasa) si Dambovitei. La altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite: ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris.

Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana. Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.

Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele ...