Carpații Meridionali grupa Bucegi

sfarsitul neogenului si inceputul cuaternarului grupa, ca intreg lant carpatic meridional, a fost inaltat in bloc, cu circa 1. 000 m.

fata de zonele din jur clima a suferit o racire generala (pleistocen) crestele de peste 2. 000 m.

inaltime au fost acoperite cu ghetari care au sculptat circuri vai glaciare creste in postglaciar incalzirea climei ghetarii s-au topit incepe actiunea apelor curgatoare care au modelat prin eroziune si acumulare vai, terase definind infatisarea actuala a reliefului acestei unitati geografice Alcatuirea petrografica (litologia) aspect variat predomina sisturile cristaline conglomeratele specifice conglomerate de Bucegi calcarele Caracterizarea reliefului Culmile muntoase Bucegi 2. 505 m.

(vf. Omu) in est dispus in amfiteatru forma unui semicerc urme glaciare Valea Ialomitei Cheile Zanoagei Cheile Tatarului pestera Ialomitei Valea Gaura Valea Malaiesti Leaota 2. 133 m.

intre Valea Ialomitei si Valea Dambovitei sisturi cristaline pe inaltimi largi platforme de eroziune Piatra Craiului in vest varfurile La Om (Baciului) 2. 238 m.

Magura Codlei (nord) 1. 292 m.

orientare nord est sud vest forme carstice Cheile Dambovitei Cheile Zarnestilor Culoarele Bran Rucar intre Bucegi si Piatra Craiului zona larga la 1. 000 1. 200 m.

leaga prin sosea Campulung de Brasov Prahova intre Munttii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului leaga prin sosea Tara Romaneasca cu Moldova Suprafetele de eroziune (platforme) Borascu 2. 000 m.

Rau Ses 1. 200 1. 600 m.

Gornovita (Predeal) 1. 000 m.

Pasurile si trecatorile Predeal 1. 040 m.

intre Carpatii Orientali si Meridionali Bran (Giuvala) 1. 240 m.

in culoarul Bran - Rucar Clima tipul de clima climat de munte temperaturile 0 -6 C precipitatiile abundente (1. 000 1. 200 mm/an) vanturile puternice modificari locale datorita reliefului (prin altitudine si orientarea catenelor muntoase) scaderi de temperatura cresterea cantitativa a precipitatiilor o data cu nivelul altimetric climat alpin pe crestele inalte climat de adapost in culoare Reteaua hidrografica Apele curgatoare densa Barsa afluent al Oltului dreneaza partea nordica a culoarului Rucar Bran Dambovita larga desfasurare a bazinului Dambovitei Ialomita principala artera hidrografica izvoare la sud de varful Omu se desfasoara pe directia nord sud, formand o succesiune de chei si bazinete Prahova afluent principal al Ialomitei limita estica a acestui complex montan izvoare in zona Predealului incadreaza masivul pana in dreptul localitatii Posada apele raurilor au provenienta pluviala nivala subterana Apele statatoare acumulari antropice de interes energetic lacul Scropoasa pe Ialomita acumularile de pe Dambovita Apele ...