Satul Roscani apartine de teritoriul administrativ al comunei Dobra si este situat în nord-estul masivului Poiana Rusca, la cca. 6 km de varsarea râului Dobra în Mures, în judetul Hunedoara. [1]
La nord-est, se învecineaza cu satul Mihaiesti, la est este marginit de satul Lapugiu. În sud si sud-vest, localitatile Batrâna si Panc sunt vecinii roscanantilor.
Satul este încadrat geografic în partea central-nordica a masivului Poiana Rusca
Altitudinea medie a regiunii cercetate este de cca. 400 m. [2]
Relieful are aspect colinar, culmile fiind, în general, paralele cu Valea Dobrii. Versantele sunt puternic împadurite si lasa loc unor mici organisme hidrografice cu caracter torential. Valea Dobra are o lunca larga si un profil longitudinal cu panta redusa, ceea ce constituie un nivel de baza local pentru drenajul carstic. [3]
Din punct de vedere geologic, cele mai raspândite roci din masivul Poiana Rusca sunt cele metamorfice, cunoscute si sub denumirea de Cristalinul Getic. Sisturile cristaline contin numeroase intercalatii de calcare si dolomite. Local, formatiunile dolomitice si calcaroase ating grosimi de 3000 m, formând masive de roci carbonatice, cum sunt cele de la Hunedoara, Runcu, Lelese, Grosi si Nandru. [4]
Relieful si evolutia geologica
Localitatea Roscani este amplasata la zona de contact între partea marginala a masivului, reprezentata de dealuri cu altitudini de pâna la 300 m (culoarul Lapugiului), si zona muntoasa propriu-zisa, în cadrul careia se distinge un platou, cu mai multe trepte de nivelare, arealul studiat aflându-se între altitudinile de 400-500 m, în partea marginala nordica a acestuia. Aspectul de masivitate al muntilor Poiana Rusca în zona Roscani, se poate observa cu usurinta datorita contactului brusc creat între zonele depresionare marginale (identificate cu sedimentarul friabil) si cele muntoase, cristaline [5] (Grupaj 1 / 1).
Din culmea centrala a muntilor Poiana Rusca, ce uneste vârfurile principale (Padesul, 1374 m si Rusca, 1365 m), porneste radiar una dintre culmi (picioare, în limbaj popular), ajungând prin vârful Chicioara în dealul Batrâna, de aici descriind doua ramificatii, una spre Roscani, iar cealalta spre cotul vaii Dobra [6] .
Zona nordnord-vestica a localitatii Roscani face parte din bazinul sedimentar Rusca Montana, marcat de puternice dislocatii tectonice, zona caracterizata de asociatii de roci de vârsta cretacica (gresii flisoide, conglomerate, marne), pe care se grefeaza un relief muntos, cuprinzând regiunea mai larga Dobra Roscani Fagetel Radulesti Dumbravita si Lesnic [7] .
Din punctul de vedere al evolutiei geologice, cea mai veche unitate tectonica este pânza getica, ce cuprinde, de la nord de falia Cincis Vadul Dobrii Tincova, subunitatea epimetamorfica, de vârsta proterozoic superior paleozoic inferior [8] , formate în conditiile ciclului hercinic.
În urma unor studii petrografice si micro-tectonice de detaliu (Grupaj 5, harta 1) [9] s-au putut deosebi, pentru sisturile epimetamorfice din Poiana Rusca, seria de Pades, care, si pentru zona Roscani, cuprinde doua complexe. Primul dintre acestea, complexul sisturilor sericito-cloritoase, cu grosimi între 1000-2500 m, care are ca trasatura de baza reducerea rocilor carbonatice. Al doilea complex, cel al sisturilor cloritoase si al metatufurilor acide, este predominant terigen, aparând în asociere cu cuartite negre, metatufuri acide si calcare. Acest complex cu grosime de 2000 m încheie suita epimetamorfica din Poiana Rusca [10] .
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
