Situata la extremitatea sud-vestica a continentului european, Peninsula Iberica este leaganul a doua popoare: portughez si spaniol. Delimitat spre trei dintre cele patru puncte cardinale- est, sud si vest-, si partial in nord, de apele Marii Mediterane si ale Oceanului Atlantic, teritoriul iberic apare si mai izolat de restul continentului prin perdeaua impresionanta a Pirineilor. Aceasta izolare, precum si caracterul de diversitate extrema a reliefului si a climei confera Spaniei si Portugaliei un statut aparte intre tarile europene.
Ocupand mai mult de trei sferturi din peninsula, regatul spaniol poate fi considerat izvorul civilizatiei latino-americane, exceptand, fireste, Brazilia.
Cei dintai colonizatori ai Iberiei, cunoscuti in istorie, au fost fenicienii si grecii. Acestia au acostat pe plajele Cataloniei (sau Catalunyei) si au stabilit relatii comerciale cu bastinasii, un popor de origine celtiberica. Consolidarea si extinderea imperiului cartaginez peste Iberia a adus dupa sine si infiintarea, in jurul anului 300 i. Hr., a unei asezari-port cu numele de Barcino. Dupa ce Roma i-a invins pe mandrii cartaginezi, in urma Razboaielor Punice, primii latini au patruns in Barcino, apoi si in Catalonia. A inceput astfel o lunga stapanire ce s-a intins pe durata a sase secole. Limba, cultura si legile introduse de noii stapani au prins radacini solide. In anul 410, vizigotii germanici infrang Roma, patrund si cuceresc Hispania si, o data cu ea, Barcino, redenumita Barcinonia. Aceasta devine, pentru doar 20 de ani, capitala regatului vizigot, pana cand regele se va muta la Toledo.
Timp de 300 de ani, vizigotii, deveniti crestini, vor domni linistiti. Invazia maurilor, arabi veniti din pustiurile nord-africane, sileste o parte din cavalerii catalani sa se refugieze spre Pirinei, apoi in sudul regatului franc. Carol cel Mare (Charlemagne), nemultumit de prezenta acestor bravi dar indisciplinti catalani, ii alunga peste munti, apoi in Catalonia. O data cu acest eveniment, imparatul francez impune si un nobil drept capetenie peste catalani- contelr Guifre el Pilos, care devine fondatorul dinastiei de Barcelona. Astfel, in vreme ce restul Spaniei ramane maura, Catalonia se mentine o provincie crestina, pastrandu-si legaturile cu Europa. De atunci dateaza si steagul Cataloniei: patru dungi orizontale, rosii, pe un fundal auriu (patru degete insangerate pe un scut de aur). Anul 988 marcheaza refuzul regelui franc Ludovic al V-lea de a-i ajuta pe catalani in lupta cu maurii. Atunci, contele de Barcelona, declara independenta provinciei fata de Francia, moment ce reprezinta nasterea Cataloniei ca stat. Printr-un lung sir de razboaie si aliante maritale, Mallorca, Ibiza, Tarragona sunt luate de la mauri, iar mai tarziu Proventa si apoi Aragon devin tintele pretentiilor catalane. Dinastia de Barcelona va ajunge, la un moment dat, prin regele Alfonso al II-lea, sa stapaneasca un vast teritoriu pe coasta Mediteranei, din Aragon pana la Nisa. ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
