Atmosfera reprezinta invelisul gazos al Pamantului. Acest invelis este intr-o permanenta interactiune cu reieful, cu suprafata solului, a oceanelor si a gheturilor, prin fluxuri permanente de energie si substanta.
Alcatuirea atmosferei – atmosfera este alcatuita din diferite gaze, apa in stare de vaporisi aerosoli (cenusi vulcanice, saruri, pulberi ). accidental se mai regasesc si praf, polen, microorganizme si diversi poluanti.
Dintre gazele care o alcatuiesc fac parte:
- azotul (78,09%) un gaz inert
- oxigenul (20,95%) un gaz foarte activ dpdv chimic, provocand alterarea mineralelor si arderea.
- dioxidul de carbon (0,03%) desi prezent in cantitati foarte mici are o importanta deosebita: absoarbe radiatiile calorice emise de suprafata terestra, contribuind la inclazirea atmosferei si este utilizat de plante pentru formarea substantelor organice.
In compozitia atmosferei intra si o cantitate variabila de vapori de apa, care constituie umiditatea aerului. Cantitatea de vapori depinde de sursa si procesul care ii formeaza (evaporare, respiratie, emanatie de catre vulcani, arderi), dar si de capacitatea aerului de a inmagazina vaporii. Cu cat aerul este mai cald cu atat poate inmagazina mai multi vapori de apa. De aceea aerul pare mai putin umed cand temperatura este mai ridicata.
Structura atmosferei – in atmosfera se deosebesc mai multe straturi cu carcateristici diferite.
TROPOSFERA – in parte inferioara a atmosferei, pe o grosime de 8-12 km contine cea mai mare parte din masa atmosferei (90%).
Aerul din troposfera se incalzeste la suprafata terestra (uscaturi si ape) si caldura este transportata in sus prin miscarile de convectie. De aceea, temperatura aerului scade in troposfera cu aproximativ 0,5 oC pentru fiecare suta de metri inaltime (gradient termic vertical).
In parte inferioara a troposferei temperatura prezinta variatii in timp, unele cu caracter periodic ( diurn sau anual ) si altele cu caracter intamplator.
Temperatura variaza in timp si spatiu, in mod regulat (manifestandu-se o zonalitate termica) sau in mod neregulat.
In troposfera se gasesc aproape toti vaporii de apa. Aici, ei condeseaza, formand ceata, norii si producand precipitatiile atmosferice.
Diferentele de temperatura de la o zona la alta creeaza diferentele de presiune care provoaca formarea vanturilor. Existenta unor centri barici permanenti determina o circulatie generala a atmosferei.
Stratosfera – stratul aflat deasupra troposferei, care se intinde pana la cca 50 km inaltime.
Intre 20-40 km altitudine se afla stratul de ozon, care are rol protector pentru vietuitoare impotriva radiatiilor ultraviolete.
In partea inferioara a stratosferei se manifesta curentii fulger, sub forma unor curenti de aer cu viteze ce ajung sa depaseasca 500 km/h.
Temperatura aerului creste de la -40 0C, in partea inferioara, pana la -40C in parte superioara.
Mezosfera – stratul aflat intre 50 km si 80 km altitudine, in care temperatura scade pana la -800C.
Ionosfera (termosfera) – stratul de deasupra mezosferei, existent pana la 1.000 km altitudine
Aici gazele sunt ionizante ceea ce favorizeaza producerea aurorelor polare, care sunt fenomene luminoase sub forma unor franjuri divers colorate. Ele se datoreaza actiunii vantului solar ce provoaca descarcari electrice in aerul ionizat.
In ionosfera se individualizeaza cateva straturi mai puternic ionizate, care reflecta undele radio spre suprafata terestra permitand comunicatii radio la mare distanta.
Exosfera – ultimul strat, la peste 1.000 km ce face trecerea la spatiul cosmic.
La altitudini de 3.000-4.000 km si 15.000-20.000 km sunt doua centuri de radiatii nocive – centurile Van Allen.
Structura atmosferei in functie de alcatuire
Homosfera – partea atmosferei pana la altitudinea de 90-100 km (troposfera, stratosfera, mezosfera) caracterizata prin relativa omogenitate chimica (cu gaze in forma moleculara).
Heterosfera – intre 100-750 km, partea atmosferei ce cuprinde ionosfera, alcatuita predominant din gaze in stare atomica (cu ionizare puternica).
VREMEA SI CLIMA. FACTORI GENETICI AI CLIMEI
Prin vreme sau starea vremii se intelege starea atmosferei intr-un punct anume, la un moment dat. Aceasta se caracterizeaza prin temperatura aerului, prezenta sau absenta noriilor si a precipitatiilor, directia si viteza vantului sau prin manifestarea unor fenomene atmosferice.
Clima reflecta starea medie multianuala a valorilor elementelor meteorologice intr-o regiune de mare intindere.
Factori genetici ai climei:
- Radiatia solara
- Circulatia atmosferica
- Factori fizico-geografici
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
