Astronomia

Planeta Pamint. Pamintul este un corp in spatiu, de forma aproape sferica, avind raza medie de 6 370 km.

Forma rotunda a Pamintului a fost pusa in evidenta in decursul veacurilor prin analogii si observatii. Luna si Soarele fiind sferice, la fel trebuie sa fie si Pamintul.

Aritostel oservind umbra circulara a Pamintului pe Luna in timpul eclipselor de Luna, a dedus ca Pamintul este rotund.

Invatatul grec Eratostene a determinat primul circumferinta Pamintului. El a observat ca in momentul solstitiului de vara in localitatea Syena fundul puturilor este luminat de Soare, adica Soarele se afla la zenitul localitatii. In acelasi moment, cu ajutorul unui gnomon asezat la Alexandria, a determinat distanta zenitala a Soarelui, gasind-o de no = 7o,2 , care este chiar diferenta de latitudine dintre cele doua localitati. Masurarile au dovedit ca forma Pamintului este diferita de sfera.

Newton a observat ca planeta Jupiter, avind o rotatie in jurul axei sale, este turtita, de unde deduce ca si Pamintul este turtit la poli. Masurarile ulterioare au confirmat acest fapt: lungimea arcului de un grad pe meridian este mai mare la poli decit la ecuator. Ar rezulta de aici ca Pamintul are forma unui elipsoid de revolutie. Numeroasele masurari moderne au aratat ca meridianele terestre au lungimi putin diferite. Deci Pamintul are o forma apropiata de elipsoidul de revolutie, numita geoid.

Pentru a explica miscarea aparenta a planetelor, Copernic a admis ca reala miscarea Pamintului in jurul Soarelui imobil.

Orbita Pamintului este drumul Pamintului in jurul Soarelui. Se afla in planul eclipticii, deci axa de rotatie a Pamintului este inclinata pe planul eclipticii cu aproape 66o33'. De aici rezulta anotimpurile si zonile climatice terestre.

Miscarea anuala a Soarelui este aparenta si este o consecinta a miscarii reale a Pamintului.

Din studiul orbitei rezulta urmatoarele:

- Pamintul este o elipsa, Soarele ocupind unul din focare;

- Razele vectoare matura arii egale in timpuri egale.

Punctul orbitei cel ai apropiat de Soare se numeste periheliu, iar punctul cel mai departat afeliu.

Pamintul face si el parte din rindul planetelor. Privit dintr-o planeta inferioara ( Mercur sau Venus), Pamintul ar aparea ca cel mai stralucitor astru (dupa Soare) de pe cer. Dintr-o planeta superioara, Pamiantul ar fi vazut cind seara, cind dimineata, cu o stralucire variabila dupa faze, ca si planeta Venus pentru noi pamintenii.

Planetele gigante. Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun se numesc gigantice din cauza dimensiunilor lor in raport cu planetele terestre. Ele au urmatoarele proprietati comune:

- dimensiuni si mase mari fata de Pamint;

- densitati mici ( media lor fiind 1,21 fata e densitatea apei);

- rotatii axiale rapide de ordinul orelor, in ciuda dimensiunilor mari;

- turtiri relativ mari, rezultind din rotatiile rapide;

- absenta detaliilor stabile de suprafata din cauza atmosferilor lor intinse;

- benzi paralele cu ecuatorul;

- numar mare de sateliti.

Jupiter este cea mai mare planeta, avind volumul de 1 300 de ori volumul Pamintului. Spectrul indica existenta metanului si a amoniacului.