Asia

Asia este cel mai mare continent al Pamantului avand suprafata de 44,42 mil. km. patrati (1/3 din suprafata uscatului) si 1,85 miliarde de locuitori. Este cuprins intre Oceanul Inghetat la N si Oceanul Indian la S si Marea Rosie, Marea Mediterana, Marea Neagra, Muntii Caucaz, Marea Caspica si Muntii Ural la V. Se intinde de la 26?10' long. E (capul Baba din Asia Mica) la 163?40' long. V (capul Dejnev)

Relieful:

Asia are un relief extrem de variat, cu lanturi montane, podisuri si campii de dimensiuni foarte mari si cu altitudine medie ridicata (960 m).

Continentul asiatic este constituit din doua grupe de campii si platouri, grupate de o parte si de alta a unei zone montane. Aceasta se intinde din Pen. Asia Mica si trece prin nordul orografic al Pamirului, de unde se desparte in doua ramuri: de N, formata dintr-o serie de masive muntoase care se orienteaza in centru pe directia V-E (Muntii Tian-San), ia o directie SV-NE, ca ulterior sa se indrepte spre E pana la str. Berling, si de S, cu o directie V-E in Muntii Himalaia, iar din nordul orografic al Pod. Iunnan spre S prin Pen. Indochina, continuandu-se din nou pe directia V-E in Arh. Malaez.

Fatada orientala este alcatuita dintr-o suita de peninsule si arhipelaguri, care se unesc in S cu arcul Filipinelor si cu Arhipelagul Malaez.

Sectoarele de orogeneza precambriana sunt destul de rare (Pen. Arabia si in Pod. Deccan). Miscarile orogenice care au lasat urme sunt cele caledoniene (Muntii Ural), hercinice si mai ales alpine (Muntii Himalaia).

Se pot distinge cateva ansambluri geomorfologice mari. In N se dezvolta un ansamblu format din campii, depresiuni, platouri si masive vechi reinaltate. La V de fluviul Enisei se desfasoara C. Siberiei Occidentale, iar in centru, Pod. Siberiei Occidentale, iar in centru, Pod. Siberiei Centrale. In S si in E acestui podis se ridica munti caledonieni si hercinici. Legatura dintre complexul muntos caledoniano - hercinic si cel alpin din S o face depresiunea endoreica Aralo-Caspica. In SV si S se dezvolta ansamblul Pen. Arabia si Podisul Deccan, resturi ale soclului precambrian. Ansamblul alpin din sudul continentului se intinde din Peninsula Asia Mica pana in Arhipelagul Sondele Mici. Din Anatolia spre E se despart doua sisteme montane hercinice, Caucaz si Kopetdag la N si Zargos, Belucistan si Suleiman la S, care incadreaza Podisul Iran.

Sistemul Himalaia, constituit din mai multe culmi paralele orientate V-E, atinge in varful Everest cea mai mare altitudine a Pamantului (8843 m).

Ansamblul Extremului Orient este constituit de o succesiune de arcuri montane, care formeaza insule sau peninsule alungite.

Resursele naturale:

Asia are un subsol bogat in zacaminte de carbuni (Siberia si E Chinei), petrol (Orientul Apropiat si Mijlociu si Arhipelagul Malaez), gaze naturale (Asia Centrala Sovietica), minereu de fier (Siberia, NE Chinei, India, Filipine, Turcia), aur (Siberia, India, Birmania, Ceylon), mangan ( Caucaz, India, E Chinei), plumb, zinc, wolfram, antimoniu, crom (Turcia), cositor (Malaysia, Indonezia), bauxita (Indonezia).

Clima:

Pe intinsul continentului sunt prezente toate tipurile climatice. Lipsa lanturilor montane latitudinale in N favorizeaza patrunderea adanca a maselor de aer arctice spre interiorul continentului.Temperaturile cele mai coborate (-70? C)

s-au inregistrat in NE Siberiei. In centrul Asiei se instaleaza iarna un anticiclon termic, din care curentii de aer inainteaza sub forma alizeului de NE, transformat in musonul de iarna, spre Oceanul Indian catre NV in Siberia Occidentala, catre SE in Siberia Orientala si in Peninsula Indochina. Vara situatia se schimba, locul anticiclonului fiind luat de o arie ciclonala, unde temperaturile depasesc 50? C, iar curentii de aer au o circulatie inversa, alizeul de SV transformandu-se in musonul de vara. Precipitatiile sunt abundente la S de Muntii Himalaia (12 000 mm/an la Cherrapunji in India) si in Asia de SE, datorita musonilor de vara si barajelor montane din calea acestora. Arhipelagul Malaez are un regim pluviometric tipic ecuatorial, in timp ce pustiurile tropicale din Peninsula Arabia, India, Pod. Iran, ca si cele temperate din Asia Centrala, primesc cantitati de precipitatii extrem de reduse.

Hidrografia:

Desi 1/3 din Asia este endoreica, reteaua hidrografica este bine reprezentata. In Oceanul Inghetat se varsa marile fluvii ale Siberiei: Obi cu Irtis, Enisei, Lena, Kolima si Indighirka. In Oceanul Pacific se varsa fluviul Amur, Huanhe, Iantzi, Sitzean si Mekong. In Oceanul Indian se varsa fluviul Salween, Irrawaddz, Gange, cu afluentul sau din zona de varsare, Brahmaputra, Ind, Tigru cu Eufrat. Lacurile cele mai importante sunt: Aral, Balhas si Baikal (cel mai adanc din lume.

Suprafata principalelor insule:(km. patrati)

Sumatra = 422 527

Nippon = 223 520

Celebes = 179 416

Iava = 125 900

Luzon = 103 730

Suprafata principalelor peninsule:(km. patrati)

Arabia = 2 691 000

India = 2 088 000

Indochina = 1 740 000

Asia Mica = 494 500

Taimir = 460 000