Așezările rurale

In prezent, populatia rurala depaseste trei miliarde de locuitori, ceea ce reprezinta o usoara majoritate la nivel mondial (52%). La nivel regional, numarul si repartitia populatiei rurale prezinta mari contraste datorate in principal diferentelor de dezvoltare socio-economica. Peste 90% din locuitorii satelor apartin statelor in curs de dezvoltare. Asia (12, 5%), restul impartindu-se intre Europa, America si Australia, continentele cu cea mai redusa populatie rurala.

Pentru ca spatiul rural reprezinta cea mai mare parte din suprafata tarilor, densitatea populatiei rurale este mult inferioara celei urbane. Cele mai mari densitati se inregistreaza in campiile Europei si mai ales in cele ale Asiei musonice (peste 200 loc. /km in Campia Gangelui, Campia Chinei de Est s. a. ). Cele mai mici densitati sunt proprii Lumii Noi: America si Australia; alte zone caracterizate prin densitati reduse ale populatiei rurale sunt cele supuse constrangerilor climatice (deserturi calde si reci), de relief (munti inalti) si exodului rural.

Satele se deosebesc de orase atat prin marime, cat, mai ales, prin activitatile locuitorilor, care se incadreaza predominant domeniului agricol. In tarile dezvoltate economic, activitatile populatiei rurale sunt mai variate si ies de multe ori din sfera agriculturii, o parte din locuitorii satelor fiind ocupati in industrie, transporturi, turism. satele cu functii predominant agricole. Acestea pot fi specializate fie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in cresterea animalelor etc. satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii se disting si unele activitati industriale: prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale s. a. satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi, turism). Practicarea turismului rural a luat o amploare deosebita, mai ales in regiunile montane ale tarilor dezvoltate. Dupa numarul locuitorilor, exista: sate mici (sub 500 locuitori), sate mijlocii (500- 1500 de locuitori) sate mari (1500- 4000 de locuitori) sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori). Satele mijlocii si mari se impun ca fiind cele mai numeroase pe toate continentele. Dupa modul de distribuire a gospodariilor, ies in evidenta trei tipuri majore de sate: Satele risipite, proprii regiunilor montane (Alpi, Carpati, Balcani etc. ), ai caror locuitori se ocupa in special cu pastoritul. Aceste sate sunt formate din gospodarii izolate, fiecare avand in jur propriul teren de folosinta; Satele rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si de podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. O parte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei; Satele adunate, intalnite mai ales la campie si in depresiuni, au vatra bine conturata: gospodariile sunt lipite unele de altele, terenurile agricole detasandu-se net in exteriorul ...