TURISMUL, CA FENOMEN ECONOMIC SI SOCIAL, A CUNOSCUT DEZVOLTARI SPECTACULOASE, EXPLOZIVE IN CEA DEA DOUA JUMATATE A SECOLULUI XX. DORINTA DE A CALATORI SI DE A CUNOASTE LUCRURI NOI ESTE CUNOSCUTA INCA DIN ANTICHITATE, CHIAR DACA LA INCEPUT ACESTE DORINTE AVEAU CA SCOP PRINCIPAL RAZBOIUL, CUCERIRILE DE NOI TERITORII SAU SCHIMBURILE COMERCIALE.
POATE PRIMII CARE SI-AU DORIT SA CALATORESCA MULT SI AU INLESNIT CALATORIILE AU FOST VECHII GRECI. EI INCHEIAU CONTRACTE DE VIZITE RECIPROCE,PRIETENEAU OAMENI DE ACEASI OCUPATIE, DOBANDIND IN ACEST FEL SIGURANTA CALATORIEI. ACEST CONTRACT DE VIZITARE SE PUTEA MOSTENI DIN TATA IN FIU.
AU FOST ANTRENATE MASE RELATIV MARI DE OAMENI PENTRU VIZITAREA LOCURILOR SFINTE, BAILOR CURATIVE,A LOCURILOR DE DESFASURARE A JOCURILOR FESTIVE. DEOSEBIT DE IMPORTANTA ERA CIRCULATIA SPRE BAILE CURATIVE LA ROMA, ORASUL AVAND 854 BAI POPULARE SI 14 BAI DE LUX. PRIMUL GHID TURISTIC APARE LA 1130, SCRIS DE AIMERI PICAUD, UN CALUGAR FRANCEZ.
DE-A LUNGUL TIMPULUI, INCEP SA SE DIVERSIFICE MOTIVATIILE DE CALATORIE, CONTURANDU-SE TOT MAI MULT ACTIVITATEA DE TURISM, DETERMINATA DE ACTIUNI RELIGIOASE, FOLOSIREA BAILOR CURATIVE, DEPLASARILE CALFELOR SI STUDENTILOR CATRE CENTRELE UNIVERSITARE, CALATORII CATRE LUMI NOI ETC. IN PARALEL CU CRESTEREA TRAFICULUI DE CALATORI, S-A DEZVOLTAT SI INDUSTRIA HOTELIERA, COMUNICATIILE, TRANSPORTUL, ACTIVITATI DESTINATE TURISMULUI.
TRANSFORMAREA CIRCULATIEI DE CALATORI IN TURISM PROPRIU-ZIS A INCEPUT O DATA CU SECOLUL XIX SI S-A MANIFESTAT, IN PRIMUL RAND,
PRIN CRESTEREA NUMARULUI DE CALATORI ENGLEZI CE SE INDREPTAU IN MOD SPECIAL IN FRANTA, ELVETIA, ITALIA. DE-A LUNGUL ANILOR, TURISMUL A CAPATAT DIVERSE DEFINITII, UNELE PUNAND ACCENT MAI ALES PE LATURA DE AGREMENT.
ASTFEL M. PEYROMAURE DEBORG DEFINEA TURISMUL CA FIIND ACTIUNEA, DORINTA, ARTA DE A CALATORI PENTRU PROPRIA PLACERE; IN 1880 E-GUY FRENLER PRECIZA CA ,,TURISMUL, IN SENSUL MODERN AL CUVANTULUI, ESTE UN FENOMEN AL TIMPURILOR NOASTRE, BAZAT PE CUNOASTEREA NECESITATII DE REFACERE A SANATATII SI SCHIMBARE A MEDIULUI INCONJURATOR, CULTIVAREA SENTIMENTULUI PENTRU FRUMUSETILE NATURII, CA REZULTAT AL DEZVOLTARII COMERTULUI, INDUISTRIEI, PRECUM AL PERFECTIONARII MIJLOACELOR DE TRANSPORT".
IN SENSUL ACTUAL, TURISMUL A CAPATAT UN CONTINUT MULT MAI COMPEX DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, SOCIAL SI SPIRITUAL.
TURISMUL PREZINTA ANSAMBLUL DE MASURI PUSE IN APLICARE PENTRU ORGANIZAREA IN DESFASURAREA UNOR CALATORII DE AGREMENT SAU IN ALTE SCOPURI, REALIZATE, FIE PRIN INTERMEDIUL UNOR ORGANIZATII, SOCIETATI SAU AGENTI SPECIALIZATI, FIE PE CONT PROPRIU, PE O DURATA LIMITATA DE TIMP, PRECUM SI INDUSTRIA CARE CONCURA LA SATISFACEREA NEVOILOR TURISTICE.
FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI
POTENTIALUL TURISTIC ESTE INFLUENTAT DE O SERIE DE FACTORI: FACTORI NATURALI (CARE RAMAN , IN GENERAL, NESCHIMBATI) SI FACTORI ECONOMICI, DEMOGRAFICI, POLITICI, PSIHOLOGICI (CE SUNT CARACTERIZATI PRINTR-O DINAMICA ACCENTUATA DAR SI CU POSIBILITATI DE DIRIJARE IN SENSUL DORIT).
FACTORII NATURALI AU ROL HOTARATOR IN PRACTICAREA TURISMULUI, FORMELE DE RELIEF, RETEAUA HIDROGRAHICA, CLIMA, FLORA, FAUNA DIFERENTIAZA TURISMUL IN: TURISM MONTAN, TURISM DE LITORAL, DE SCHI, DE VANATOARE ETC.
UNII FACTORI INFLUENTEAZA TURISMUL PE PERIOADE LUNGI DE TIMP. ACESTI FACTORI SUNT:CRESTEREA POPULATIEI GLOBULUI, CRESTEREA VENITURILOR POPULATIEI, CRESTEREA TIMPULUI LIBER, MODERNI-ZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT SI COMUNICATII.
AMPLOAREA FENOMENULUI TURISTIC ESTE ILUSTRAT SI DE FAPTUL CA, ANUAL, PESTE 1,5 MILIARDE PERSOANE, REPREZENTAND APROAPE O TREIME DIN POPULATIA GLOBULUI, EFECTUEAZA CALATORII IN SCOPURI TURISTICE, CHELTUIND PESTE 2000 MILIARDE $ SUA (DIN CARE PESTE 10 % PENTRU CALATORII TURISTICE IN STRAINATATE).
TURISMUL INTERNATIONAL REPREZINTA 25-30 % DIN COMERTUL MONDIAL DE SERVICII. PRINCIPALELE TARI FURNIZOARE DE TURISTI SUNT: SUA, GERMANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, CANADA, OLANDA, ITALIA, SUEDIA, JAPONIA SI ALTELE, IAR DINTRE TARILE PRIMITOARE AMINTIM:SPANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE. CELE MAI MARI INCASARI DIN TURISM AU FOST INREGISTRATE IN ITALIA, URMATA DE SPANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE.
TURISMUL-COMPONENTA A COMERTULUI DE SERVICII
IN FUNCTIE DE PROVENIENTA TURISTILOR, CURENTELOR ISTORICE , DURATA DE SEJUR, TURISMUL SE POATE CLASIFICA: -TURISM NATIONAL:
ACEST TURISM SE SUBDIVIDE, IN FUNCTIE : -DE SEJUR (DE LUNGA DURATA-PESTE 30 ZILE;DE DURATA MEDIE-4-30 ZILE; DE SCURTA DURATA-1-3 ZILE); -DE CIRCULATIE (ITINERAT); -DE CIRCUMSTANTA.-TURISM INTERNATIONAL
-GEOGRAGIE CL A -9-A, EDITIA CHISINAU,
-GEOGRAFIE CL A-8-A, EDITIA CHISINAU,
-INTERNET INTERNATIONAL,
-GEOGRAFIE OXFORD-TRADUCERE,
-CUNOSTINTE PERSONALE ACUMULATE DE-A LUNGUL ANILOR ,RESPECTIV, DIN SPUSELE COLEGILOR DE LA CONFERINTA DIN ANUL 1999 SI 2000.
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
