Walter Bothe

Walter Bothe s-a nascut pe 8 ianuarie 1891 la Oranienburg aproape de Berlin. Din 1908 pana in 1912 a studiat fizica la Universitatea din Berlin fiind elevul lui Max Plank luindu-si doctoratul chiar inainte de izbucnire celui de al doilea Razboi mondial (1914). Din 1913 pana in 1930 a lucrat la Physikalisch-Technische Reichsanstalt din Oranienburg, devanind un profesor renumit in Universitatea de acolo. In 1930 a fost numit Profesor de fizica si director la Institutul de fizica din cadrul Universitatii Giessen.

In 1932 a fost desemnat in functia de director al institutului de fizica din cadrul Universitatii de la Heidelberg impreuna cu Fhilipp Lenard, devenind in 1934 director la institutul de fizica din cadrul Universitatii de cercetari medicale Max Planck. La sfarsitul celui de al doilea razboi modial cand acest institut s-a desfiintat, Bothe s-a reintors la Departamentul Fizicii si a predat pana cand boala care l-a paralizat pentru cativa ani l-a determinat sa-si intrerupa munca. Era capabil totusi sa supravegheze munca la Institutul de Fizica Max Planck si a continuat sa faca acest lucru pana cand s-a stins din viata (8 februarie 1957). In timpul primului razboi mondial a fost luat prizonier de rusi si a petrecut un an in Siberia. In acest an s-a dedicat studiilor matematice si invatarii limbii ruse; in 1920 a fost trimis inapoi in Germania.

Walter a colaborat cu H. Geiger la Physikalisch-Technische Reichsantalt din Berlin. Impreuna cu acesta a carui influenta a determinat mult munca sa siintifica, a publicat, in 1924 metoda sa coiincidenta care a avut un rol important in descoperirile care au urmat. Metoda este bazata pe faptul ca atunci cand o particula trece printre doua sau mai multe particule de radiatie Geiger, pulsurile fiecarei particule sunt practic in acelasi timp.

Pulsul fiecarei particule de radiatie Geiger este apoi trimis intr-un circuit coincident care indica pulsurile care coincid in timp.

Impreuna cu Geiger au calrificat idei despre unghiul mic de imprastiere al razelor luminoase iar Bothe a rezumat munca lor in articolul publicat la Handbuch in 1926 si in 1933, infiintand fundatia de metode moderne pentru analizarea procesului de imprastiere. Din 1923 pana in 1926 Bothe s-a dedicat in special muncii experimentale si teoretice in teoria luminii corpusculare.

I-au trebuit cateva luni pentru a descoperii efectul Compton observat intr-o camera plina cu hidrogen si scurta urma de ricosare a electronilor razelor X. El a lucrat suplimentar si la directia de emisie a eletronilor fotografici. Impreuna cu Geiger a asociat efectul Compton teoriei Bohr, Kramers, Slater si rezultatele muncii sale au fost de un mare folos teoriei luminii corpusculare.

In 1927 a clarificat ideile despre lumina cuantica si interferenta sa intr-o foaie de hartie. In acelasi an a inceput sa studieze transformarea luminii elementelor de bombardament cu ajutorul razelor a (alfa). In 1929 in colaboare cu W. Kolhorster, Bothe a intodus o noua ...