Plasma

Plasma gazoasa gaz in care macar o parte a atomilor si moleculelor se afla in stare ionizata. Cauzile ionizarii pot fi: temperaturi, inalte ciocnirile electronice (la descarcarile in gaze), radiatile electromagnetice s. a. Cea mai importanta caracteristica a plasmei este proprietatea ei de a fi cvazineutra, adica in orice punct al spatiului pe care-l ocupa ea, sarcina spatiala pozitiva este compensata (sau aproape compensata) de sarcina spatiala negativa. Aceasta proprietate a plasmei este o consecinta a faptului, ca in jurul oricarei sarcini e se grupeaza particulele incarcate, dar de semn opus, astfel, incit potentialul culonian f egal e/r. exp (- r/D), unde D este raza de ecranare Debai, care depinde de densatea sarcinii si temperaturii particulelor, iar r distanta dintre sarcina negativa e si punctul dat din spatiu. Daca dimensiunile liniare sint cu mult mai mari decit D, atunci sistemul isi mentine starea cvazineutra si in acest caz gazul ionizat poate fi numit plasma.

Plasma gazoasa poseda o serie de particularitati specifice (conductibilitate electrica si plastitate mare, interactiuni puternice cu cimpurile electromagnetice exterioare s. a), ceea ce permite dea o considera stare deosebita (a patra stare de agregare) a substantei. Plasma se intilneste destul de des in conditii naturale si de laborator. Orice flacara, explozie, fulger, comprimare si dilatare brusca este insotita de gaze ionizate. Plasma apare si la trecerea unui curent electric prin gaze (lampa cu lumina de zi, gazotron, s. a). straturile superioare ale atmosferei terestre (ionosfera), ionizate de radiatiile solare, deasemenea contin Plasma.

Stelele fierbinti si unii nori interstelari, care au temperaturi inalte, sint formate din Plasma complect ionizata. Daca toate componentele Plasmei au aceeasi temperatura, atunci ea se numeste Plasma izotermica (de ex. Plasma din atmosfera stelelor). Intr-o astfel de plasma toate procesele de schimb de energie (ionizare, recombinare, radiatie, absorbtie s. a) sint procese echilibrate. Ca exemplu de plasma neizotermica poate servi plasma care apare la descarcarile in gaze, unde temperatura electronilor este cu mult mai mare decit temperatura ionilor. Odata cu oscilatiile acustice obisnuite ale densitatii substantei in plasma pot avea loc oscilatii ale densitatii sarcinilor: densitatea electronilor (pentru diferite tipuri de plasme. ?L se afla in limitile 10 la puterea a 5 10 la puterea a 15 ht); b) oscilatii ale ionilor (unde sonore ionice) cu frecvente mai mici decit ?L (10? - 10 la puterea a 7 ht). Din cauza rotatiei Larmor a ionilor si electronilor in prezenta unui cimp magnetic in plasma este posibila aparitia undelor elicoidale de inalta fregventa (heliconi), undelor Alfven si magnetosonor, undelor ciclotronice s. a. Cimpul magnetic exterior poate izola plasma de mediul inconjurator. Plasma poate fi inlaturata de la perretii unui vas prin contactarea ei intr-o coloana ingusta sub actiunea cimpului magnetic propriu al ...