Ca si in cazul atomului, vom cauta acum sa vedem cum este construit nucleul, cunoscand componentii si fortele ce sunt in joc. In interiorul nucleului, fortele nucleare sunt cele predominante si deci ele vor determina in prima aproximatie nodul de aranjare a nucleonilor in nucleu.
Fiind forte de distanta scurta de actiune, fortele nucleare vor actiona practic numai asupra primilor vecini, pe cand fortele electrostatice vor actiona asupra totalitatii protonilor din nucleu.
Aceste deosebiri vor conduce la o crestere mai rapida a numarului de neutroni decat de protoni pentru nucleele stabilite. Cu alte cuvinte neutronii joaca un rol de ciment in edificiul nuclear.
Din cauza fortelor nucleare puternice, de atractie, particulele din nucleu sunt strans unite, astfel incat formeaza un sistem compact. Se poate spune de asemenea ca nucleonii de la periferia nucleului vor fi sub actiunea unor forte indreptate spre centrul nucleului asemanatoare fortelor de tensiune superficiala. Toate aceste observatii ne permit sa aproximam nucleul cu o picatura de lichid, in care fiecare particula la volumul total nuclear cu volumul sau propriu, care este aproximativ constant (vo). In acest caz putem scrie: unde A este numarul de masa, R- raza medie a nucleului sferic, ro- o constanta care este determinata experimental. Aceasta formula semi-empirica, se verifica bine experimental si dovedeste astfel corectitudinea acestei imagini simple asupra nucleului. Folosindu-ne de aceasta relatie, putem calcula densitatea materiei nucleare care este: 1. 672 10 ? A Rezulta de aici o valoare enorm de mare pentru densitatea materiei nucleare, cat si faptul ca densitatea nu depinde de tipul nucleului. Toate aceste concluzii, concordante cu experienta, ca si altele pe care nu le vom discuta, fac din modelul picaturii un ajutor pretios in intelegerea fenomenelor nucleare.
Modelul paturilor nucleare Asemanator cu periodicitatea proprietatilor fizico-chimice ale elementelor, si in cazul nucleelor au fost descoperite unele proprietati de periodicitate. Se constata astfel, ca nucleele cu un numar de 2, 8, 20, 50, 82, 126, . protoni, au o energie de legatura mai mare ca celelalte nuclee si deci sunt mai stabile. Aceasta observatie, ca si multe altele, nu pot fi explicate prin modelul picaturii.
Periodicitatea unor proprietati nucleare, functie de numarul de protoni sau de neuroni, indica existenta in interiorul nucleului a unor paturi nucleare.
Din cauza impachetarii stranse a nucleonilor, existenta acestor paturi nu mai este legata si de o grupare spatiala corespunzatoare a nucleonilor. Pe baza acestui model de paturi, se pot determina starile de energie ale nucleonilor din nucleu, care se dovedesc a fi cuantificate. Modelul paturilor nucleare pune in evidenta astfel caracterul individual al miscarii particulelor in nucleu, spre deosebire de modelul ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
