Politica fiscal-bugetară privind determinarea cheltuielilor publice în perioada 2000-2014

În acest proiect am încercat sa găsim politica fiscal-bugetară în Belgia, Danemarca și Lituania în ceea ce privește determinarea cheltuielilor publice. Pentru acest lucru am apelat la analiza cheltuielilor cu sănătatea, cheltuielilor cu educația, cheltuielilor cu apărarea, cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea și cheltuielilor cu protecția socială. De-a lungul perioadei analizate (2000-2014) în respectivele țări s-au luat o serie de măsuri care au influențat aceste cheltuieli.

Belgia

În ceea ce privește cheltuielile cu protecția socială, Belgia este una dintre țările din Uniunea Europeană care se situează cel mai bine, reușind performanța de a avea o creștere a acestor cheltuieli în ultimii trei ani. Cu toate acestea, pentru a echilibra bugetul de stat, Banca Națională a Belgiei consideră ca singura măsură ar fi reducerea pensiilor și diminuarea cuantumului asigurărilor sociale și a celor de șomaj. Belgienii încasează unul dintre cele mai mari salarii medii din UE, aproximativ 3.103 euro brut, potrivit unui studiu efectuat în 2010. Totodată, belgienii beneficiază de unele dintre cele mai mari pensii din Uniunea Europeană, și tocmai, aceste pensii mari tind să cântărească din ce în ce mai mult în bugetul de stat. De aceea se înregistrează o creştere a cheltuielor ca procent din PIB în cazul protecţiei sociale, de la 24.5% în 2000 la 30.9% în 2013, creşterea fiind accelerată în perioada 2008-2009, urmată de o creştere susţinută în anii urmatori;

Creșterea cheltuielilor de sănătate în Belgia este similară cu cea din alte

țări vest-europene și se explică printr-un sistem organizat. Astfel, sistemul de sănătate se bazează pe principiul solidarității sociale, contribuțiile pentru sănătate fiind susținute de persoanele active, în funcție de venituri, iar serviciile medicale sunt acordate în funcție de necesități, inclusiv pentru persoanele dependente, pensionari sau persoanele fără ocupație. În 2007, cheltuielile totale de sănătate ca procent din PIB în Belgia a fost de 9.5%. Cu acest procent din PIB, Belgia s-a clasat pe locul trei între statele membre ale UE. În intervalul 2000-2013 cheltuielile cu sănătatea au crescut de la 8.1% din PIB în 2000 la 10.5% din PIB în 2013, menţinându-se la un nivel aproape constant în ultimii 4 ani.

În domeniul apărării, cheltuielile se situează pe un trend descendent din 2000 până în 2007, urmând a se stabiliza la 1.1% din PIB în perioada 2010 - 2013. Belgia fiind una dintre fondatoarele NATO, a menținut un nivel constant al cheltuielilor privind apărarea.

În privința cheltuielilor cu educația, exista fluctuatii mici, Belgia a crescut bugetele destinate educației în 2010-2011 dar le-a redus în 2011-2012. Această variație a fost provocată de efectele crizei economice.

În ultimii ani, mai precis 2009-2012 observăm o creştere a cheltuielor cu cercetarea si dezvoltarea, urmată anul trecut de o scădere la nivelul anului 2010.

Danemarca

Cheltuielile publice de sănătate ale Danemarcei ca pondere în PIB au fost în creștere din anul 2000 până în prezent. Putem observa și în tabelul 2, faptul că cea mai mică pondere a cheltuielilor cu sănătatea în PIB a fost de 8,7% în anul 2000, în condiţiile în care media UE pentru această perioadă a fost de 8,94%. Danemarca în următorii ani a depaşit cu mult media (11,5% în anul 2009) fiind o ţară cu venituri mari. Astfel că, în 2004, Danemarca avea 3,6 medici la mia de locuitori, mai mult decât media OECD (Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare) de 3,1 la mia de locuitori. Numărul asistenților medicali, de asemenea, se situa deasupra mediei OECD în 2006. În intervalul 2000-2013 cheltuielile cu sănătatea au fluctuat. Dacă în perioada 2000-2009 au urmat un trend ascendent, de la an la an, din 2010 au început să scadă, ajungând la 10.9% din PIB în 2013.

Datorită îmbunătățirii de viață și a progreselor realizare în îngirijirea medicală, Danemarca s-a bucurat de creșteri importante ale speranței de viață ( 75 de ani pentru bărbați și 80 de ani pentru femei). Astfel, cheltuielile cu protecția socială au fost și ele în creștere. Și aici, Danemarca este una din țările care înregistrează cele mai mari cheltuieli din Uniunea Europeană. Ca o măsură în acest sens, Danemarca a redus durata de acordare a șomajului de la 4 la 2 ani, începând din anul 2010. De asemenea, a redus alocațiile sociale pentru familii în același an.

Danemarca se află în topul țărilor fruntașe și în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu educația în PIB. Astfel, ea alocă de cel puțin două ori mai mult decât media UE. Auexistat fluctuaţii mici in cheltuielile cu educaţia în perioada studiată, valorile cele mai scăzute întâlnindu-se în anii 2007-2008. Începând cu anul 2006, municipalităţile daneze au fost obligate să emită anual rapoarte de calitate care să includă rezultatele evaluării externe pentru toate şcolile de învăţământ primar şi secundar inferior. De asemenea, în anul 2011, o reformă recentă le cerea autorităţilor locale să garanteze servicii de asistenţă în cursul zilei pentru toţi copiii de la vârsta de 26 de săptămâni până la vârsta şcolară. Cu toate acestea, pentru a echilibra bugetul Danemarca a recurs și la tăierea cheltuielilor cu educația în anul 2012 când s-au închis circa 200 de școli din cele 1700 existente la începerea anului școlar, elevii respectivi fiind preluați de unitățile din localitățile vecine.

Danemarca nu a înregistrat cheltuieli mari cu apărarea, aflându-se printre țările codașe la acest capitol. Din 2008 până în 2013, cheltuielile cu apărarea ca procent din PIB sunt constante, la un nivel uşor scăzut faţă de 2000-2003. Din 2008 această țară aloca un procent constant de 1,4% din PIB iar în 2012 a planificat o micșorare de 10% pentru cheltuielile cu apărarea. Cu toate acestea, Danemarca este una dintre țările europene membre NATO care au contribuit în mod substanțial la misiunea militară.

Guvernul danez prevede creşterea cheltuielilor publice pentru a favoriza crearea de noi locuri de munca. În perioadă 2014-2020, cheltuielile publice vor creşte de la 0,6% din Produsul Intern Brut la 0,8%. Creşterea reprezintă 941 milioane de euro, care vor fi alocați pentru a crea 180.000 de locuri de muncă. O creştere a cheltuielor ca procent din PIB o întâlnim si în cazul protecţiei sociale, de la 6% în 2000 la 30.2% în 2013, existând fluctuaţii de la an la an, cu precizia ca în ultimii doi ani a fost constantă. Fluctuaţii întâlnim si în cazul cheltuielor cu cercetarea si dezvoltarea, apogeul

- OECD (2012), Social Expenditure Statistics (database).

- For non OECD countries: OECD (2010), Employment Outlook, OECD Publishing.

- http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/ European Statistics EUROSTAT

- http://data.worldbank.org/indicator World Bank Group

- Lithuania Social Sectors Public Expenditure Review (2009), World Bank Group