Coordonatele Istorice ale Asigurărilor - Origine și Evoluție

Incertitudinea constituie una dintre coordonatele fundamentale ale lumii in care traim. Mai mult, se poate aprecia ca dezvoltarea societatii contemporane nu s-a putut realiza decat in conditiile unor decizii luate in situatii de incertitudine, cu asumarea unor riscuri.

Inca de la aparitia omului, acesta a cautat sa previna aparitia pericolelor si a evenimentelor nedorite, sa se protejeze pe el insusi, familia sa. Dorinta de a-si proteja familia si patrimoniul s-a materializat, ca urmare a organizarii stiintifice a solidaritatii umane, in asigurare.

Asigurarea exprima, in principal, o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri. Aceasta transfera riscurile si totodata daunele unei persoane, catre o societate de asigurari oferind securitate financiara celui care incheie un contract de asigurare. Evolutia asigurarilor s-a produs in paralel cu cea a legislatiei, a contabilitatii si a comertului. In zilele noastre, asigurarea este perceputa ca o industrie complexa, o retea regulata, care ofera o mare varietate de produse si servicii ce vin in sprijinul indivizilor, familiilor si organizatiilor in problemele de risc.

Originile asigurarilor nu pot fi stabilite cu exactitate. Totusi, in urma unor indelungi cautari, au fost gasite dovezi ale unor operatiuni de impartire a riscurilor ce dateaza din aceeasi perioada cu aparitia primelor forme organizate de comert. Ideea reasigurarii isi are radacinile in acelasi instinct uman care a dus si la aparitia asigurarii, si anume dorinta ca paguba suferita de o persoana sa fie suportata de mai multe persoane. De aceea, unii istorici considera ca si reasigurarile, ca forma de protectie, au aparut la foarte scurt timp dupa aparitia asigurarilor.

I. INCEPUTURILE ASIGURARILOR

I.1. Relatia asigurare-risc

Din punct de vedere juridic riscul este evenimentul viitor si incert (dar posibil), de a carui realizare este legata producerea unor efecte juridice. El are importanta pentru asigurator, deoarece din analizarea si evaluarea lui rezulta nivelul primei si corespunzator al indemnizatiei de asigurare.

In functie de felul incertitudinii poate fi intalnit:

- risc previzibil - provocat de factori cunoscuti la momentul incheierii contractului (de exemplu: activitatea in mediu toxic, boala, etc.);

- risc imprevizibil - datorat unor factori ce nu pot fi cunoscuti si nici banuiti, precum cutremur, seceta, inundatii, furtuna, etc.;

In functie de natura sa, riscul poate fi social, cand are drept cauza evenimente sociale (precum boala, somaj) si de natura politica sau economica care are la origini situatia politico-economica existenta si posibile evenimente majore precum: razboi, lovitura de stat, falimentul, etc.

Relatia asigurare-risc este una de cauzalitate imediata: prezenta unui risc a creat nevoia de asigurare. Modul in care acest mijloc de protectie a evoluat este strans legat de evolutia civilizatiei umane, de fenomene demografice, economice si de modul in care catastrofele naturale au fost percepute de-a lungul timpului.

I.2. Primele forme de distributie a riscului

Iata cum descrie unul dintre istoricii asigurarilor, care arata ca in faza initiala, idea de protectie s-a bazat de la inceput pe reciprocitate, lucru demonstrat de functionarea acestui sistem si in prezent: "Oamenii primitivi nu au descoperit nevoia de asigurare, considerand ca erau protejati de familie sau trib unde mutualitatea insasi, ca si in asigurari, era o realitate. Acest lucru nu era adevarat la civilizatiile antice ale Egiptului, Feniciei, Greciei si Romei in care individul se vedea expus la multe riscuri fara protectia comunitatii familiale." - Robert Desmet, Traite Theoretique et Practique des Assurances Maritimes.

Cel mai simplu mod de reducere a riscului este de a-l imparti.

Aparitia distributiei sau transferului riscului a fost determinata de anumite circumstante existente la un moment dat in cadrul societatii. Astfel, domeniile in care s-a impus distributia riscului ca o necesitate au fost urmatoarele:

- Navigatia;

- Agricultura;

- Protectia membrilor unei comunitati;

- Asociatii de inmormantare pentru acoperirea cheltuielilor de inmormantare.

1. V. Ciurel, Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practici internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000;

2. Gh. Caraiani, Asigurari. Probleme juridice si practice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000;

3. I. Galiceanu, M. Galiceanu, Asigurari interne si internationale, Editura Spirit Romanesc, Craiova, 1999;

4. I. Vacarel, F. Bercea, Asigurari si reasigurari, Coeditie a Editurii Marketer si Editura Expert, Bucuresti, 1993;

5. L. Cistelecan, Asigurari - pentru uzul studentilor, Universitatea Petru Maior, Tg. Mures, 2005;

6. www.primm.ro;

7. www.1asig.ro;

8. www.unsar.ro;

9. www.portaldeasigurari.ro.