Cartea "Capitalism si libertate", de Milton Friedman a fost publicata in 1968. Ea analizeaza cateva efecte concrete -printre altele, politica monetara si fiscala, rolul guvernului in educatie, capitalism si discriminare, si diminuarea saraciei.
"Capitalism si libertate" analizeaza "rolul capitalismului competitiv - organizarea celei mai mari parti a activitatii economice prin intermediul intreprinderii particulare care actioneaza pe o piata libera- ca sistem al libertatii economice si conditie necesara ptr libertatea politica."
In argumentatie se defineste rolul pe care ar trebui sa-l joace guvernul intr-o societate libera.
Controlul monetar
Se afirma ca o economie bazata pe libera initiativa privata este inerent instabila. Lasata de capul ei, ea va evolua sub forma unor cicluri periodice de avant si de recesiune. Guvernul trebuie sa intervina pentru a motiva stabilitatea. Se argumenteaza ca, guvernul trebuie sa se ingrijeasca de dezvoltarea economiei pentru sustinerea razboiului rece si pentru a demonstra tarilor nealiniate ca o democratie duce mai rapid la crestere economica decat un stat comunist.
In zilele noastre, masurile guvernamentale constituie un impediment major in calea cresterii economice in S.U.A. Tarifele, impozitele , comisiile regulatorii, preturile si salariile fixate de stat etc. stimuleaza indivizii sa aloce si sa foloseasca resursele in mod eronat, distorsionand astfel actiunea de investire a noilor sume economisite. De aceea, atat pentru stabilitate cat si pentru crestera economica, este nevoie urgenta de o reducere a interventei guvernamentale, nu de o crestere a acesteia.
Este de dorit sa folosim guvernul pentru a asigura un cadru monetar stabil, necesar unei economii libere, pentru a asigura un cadru general juridic si economic.
Domeniile majore ale politicii guvernamentale relevante pentru stabilirea economica sunt politica monetara si politica fiscala sau bugeatara.
Prezentul capitol ia in discutie politica monetara interna.
Nevoia de a dispersa puterea constituie o problema deosebit de dificila in domeniul monetar. Este larg impartasita parerea ca, guvernul trebuie sa aiba o oarecare raspundere in privinta problemelor monetare. Este, de asemenea, larg recunoscuta ideea potrivit careia controlul monetar poate fi un instrument de control si de modelare a economiei tarii.
Etalonul- marfa
Din punct de vedere isoric, instrumentul monetar cel mai frecvent folosit in diferite locuri si in decursul secolelor a fost etalonul- marfa; asadar, s-au utilizat ca bani unele marfuri fizice, cum ar fi aurul sau argintul, bronzul sau cositorul, tigarile sau coniacul, ori alte varietati de bunuri. Daca s-ar fi folosit acest tip de marfuri fizice, atunci nu ar mai fi fost nevoie de controale guvernamentale.
Adevaratele etaloane- marfa s-au indepartat foarte mult de la acest model simplu, care nu reclama o interventie guvernamentala. Etalonul- marfa a fost insotit de proliferarea diverselor tipuri de moneda fiduciara, convertibila in mod vadit intr-un raport de schimb fix in bani- marfa.
Necesitatea implicita de a consuma resurse reale pentru obtinerea etalonului marfa a stimulat oamenii sa caute alte cai pentru a ajunge la acelasi rezultat fara sa foloseasca aceste resurse.
Daca un etalon- marfa autoreglabil ar fi posibil, el ar oferi o solutie excelenta dilemei liberalului: un cadru monetar stabil
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
