Ajutorul de stat

1. Introducere

Experienţa ultimilor ani de integrare europeană arată că o concurenţă corectă şi nedistorsionată pe o piaţă este în beneficiul tuturor în ceea ce priveşte prosperitatea, libertatea de alegere a consumatorilor şi dezvoltarea sustenabilă. Atunci când companiilor le este permis să abuzeze de o poziţie dominantă, nu numai că împiedică competitorii să producă rezultate pe piata respectivă, dar fac dificilă şi apariţia inovaţiei, deoarece indiferent de calitatea produselor lor, noile firme nu pot concura pe piaţă.

Reglementările în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de stat sunt făcute pentru a împiedica intervenţia statului acolo unde ea nu este necesară, deoarece ajutoarele de stat pot da un avantaj competitiv firmelor care altfel nu l-ar avea pe piaţă, distorsionând concurenţa şi afectând negativ piaţa. Pe de alta parte, aceleaşi măsuri au în vedere targetarea suportului acordat de stat în zonele/ariile unde el este necesar şi benefic pentru piaţă şi consumatori.

Cu toate astea, mediul în care activeză companiile, angajaţii şi consumatorii şi în care se aplică politicile de concurenţă se schimbă şi se dezvoltă constant. Acest mediu capătă din ce în ce mai mult dimensiunile unei economii globale, şi regulile trebuie readaptate pentru ca toţi agenţii de pe piaţă să poata beneficia cât mai mult de avantajele pe care globalizarea le poate oferi.

A fost aşadar necesară crearea unor instrumente pentru reglementarea politicii de concurenţă la nivel European pentru a adresa aceste nevoi şi provocări. Vom discuta în continuare despre ce înseamnă un ajutor de stat şi când se poate acorda, cum a abordat Comisia Europeană problema ajutorului de stat în cadrul Statelor Membre şi ce rezultate s-au obtinut, referindu-ne în final şi la cazul ţării noastre imediat înainte de aderare, în contextul eforturilor de aliniere la standarde europene.

2. Considerente teoretice

2.1. Forme acceptate ale ajutorului de stat

Conform Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, o entitate economică dintr-un stat membru care primeşte sprijin financiar din partea guvernului obţine un avantaj faţă de competitorii săi de pe piaţă. Pentru ca acest ajutor să poata fi acordat, el trebuie să fie compatibil cu piaţa comună.

Următoarele forme de ajutor de stat sunt considerate compatibile cu piaţa comună: (a) Ajutorul de stat cu caracter social, acordat consumatorilor individuali, cu condiţia ca acest ajutor să fie acordat fără discriminare cu privire la originea produselor implicate; (b) Ajutorul pentru înlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excepţionale ; (c) Ajutorul acordat economiei anumitor teritorii ale Republicii Federale Germania afectate de diviziunea Germaniei, în măsura în care acest ajutor este necesar în vederea compensarii dezavantajelor economice cauzate de diviziune.

Următoarele categorii de ajutor de stat pot fi considerate compabile cu piaţa comună: (a) Ajutorul pentru promovarea dezvoltării economice în regiuni unde standardul de viaţă este foarte scăzut sau cu nivel ridicat al somajului; (b) Ajutorul pentru promovarea unui proiect important de interes comun european sau pentru remedierea unor serioase dereglări în economia unui stat membru ; (c) Ajutorul pentru facilitarea dezvoltării anumitor activităţi economice, atunci când aceste ajutoare nu afectează în mod nejustificat condiţiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun; (d) Ajutorul pentru conservarea patrimoniului cultural atunci când acest ajutor nu afectează condiţiile comerciale şi concurenţa în Comunitatea Europeană într-o măsură contrară interesului comun ; (e) Alte categorii similare de ajutor de stat specificate prin hotarârea Consiliului Europei luată prin majoritate calificată, la propunerea Comisiei Europene.

Sunt interzise măsurile ce constituie ajutor de stat, precum: i) ajutor pentru export sau orice ajutor care este condiţionat de performanţa la export, în măsura în care un astfel de ajutor poate afecta aplicarea corespunzătoare a acordurilor internaţionale la care Romania este parte; ii) ajutor pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea întreprinderilor, direct sau prin scutirea de la plata obligaţiilor datorate statului; iii) măsurile de ajutor care sunt astfel aplicate, încât crează discriminări în favoarea produselor realizate la intern, faţă de bunurile similare produse în ţări participante la acordurile internaţionale la care România este parte şi în care sunt prohibite astfel de discriminări.

Ajutorul de stat se poate concretiza intr-un transfer de fonduri publice catre o întreprindere sau în renunţarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile, şi care asigură unei întreprinderi un beneficiu de natura economică sau financiară, pe care nu l-ar fi obţinut în absenţa unor astfel de măsuri. De asemenea, acesta poate lua forma: unei scheme de ajutor de stat (sistem pe baza căruia pot fi acordate alocări specifice individuale de ajutoare întreprinderilor definite în mod general şi abstract sau orice sistem pe baza căruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pentru o perioadă de timp nedeterminată sau într-un cuantum nedeterminat), sau a unui ajutor individual (orice formă de ajutor care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutor). [1]

2.2. Achiziţii publice sau ajutoare de stat?

În ultimii ani, Comisia Europeană a primit mai multe notificări în ceea ce priveşte ajutorul de stat în care Statele Membre au solicitat Comisiei să confirme în avans dacă unele tranzacţii pentru achiziţii publice pe care le aveau în plan nu erau ajutoare de stat. Acest fapt indică un anumit nivel de nesiguranţă în ceea ce priveşte aplicabilitatea regulilor pentru ajutorul de stat în cazul achiziţiilor publice.

Acestea din urmă nu pot fi puse în mod automat în afara reglmentărilor care privesc ajutorul de stat, deoarece, conform Articolului 87 (1) al Tratatului CE (Tratat de Instituire a Comunităţii Europene): „orice ajutor acordat de Statele Membre sau prin resursele statului, în orice formă, care pot produce distorsiuni sau ameninţa să producă distorsiuni concurenţei prin favorizarea anumitor angajamente sau producerea anumitor bunuri, va fi incompatibil cu piaţa comună în măsura în care afectează schimbul între Statele Membre”. Astfel, achiziţiile de stat ar putea deveni subiectul reglementărilor care privesc ajutorul de stat şi pot fi interzise dacă se califică ca ajutor de stat.

O astfel de tranzacţie ar fi considerată a fi beneficiat de ajutor de stat dacă îndeplineşte simultan următoarele caracteristici:

- este finanţată direct sau indirect din resursele statului

- conferă un avantaj economic prin angajamentele care privesc o activitate economică

- avantajul este selectiv şi distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa

- are efecte asupra comerţului intra-comunitar [2]

3. Reforma ajutorului de stat – Planul de acţiune din 2005 al Comisiei Europene pentru perioada 2005-2009

3.1. Nevoia unei politici a ajutorului de stat la nivelul Uniunii Europene

De la semnarea Tratatului de la Roma din 1957, ajutorul de stat şi reglementările privind acordarea lui au devenit o parte integrantă a politicii concurenţei, Comisiei Europene revenindu-i rolul de a se asigura că ajutorul de stat acordat de către Statele Membre nu distorsionează concurenţa de pe piaţa comună.