Legile Silogismului

Deseori numit silogism categoric, silogismul este tipul fundamental de inferenfa deductiva mediata alcatuita din numai trei propozitii categorice, din care doua sunt premise, iar a treia este concluzie. Denumirea de, . inferenta mediata corespunde faptului ca pentru justificarea concluziei se apeleaza la mai mult de o premisa, iar aceea de silogism i-a fost data de catre cel mai mare ganditor al antichitatii, Aristotel (384-322 i. e. n.); care a descoperit si a analizat pe larg acest tip de rationament si care, ca autor al primului tratat de logica, intitulat Organon, este considerat fondatorul stiintei logicii. Datorita rolului sau deosebit in argumentare, silogismul i-a preocupat constant si pe logicienii romani contemporani - dintre care F. Tutugan (1908-1960), P. Botezatu (1911-1981) si I. Didilescu (1906-1987) au adus contributii importante la dezvoltarea sistematizarea silogisticii clasice si la fundarea silogisticii moderne. deasupra liniei reprezinta premisele, iar propozitia asezata sub linie este concluzia. In alcatuirea silogismului apar trei si numai trei notiuni, numite termenii silogis?mului. Pentru a descoperi functiile acestor notiuni, vom porni de la concluzie. Conclu?zia este o propozitie universala afirmativa careia ii corespunde formula SaP. in care S=plutoniu, iar P=element radioactiv.

Subiectul concluziei, numit termen minor, reapare la nivelul premiselor; in exemplul de aici el apare tot ca subiect logic al celei de-a doua premise, motiv, pentru care aceasta se numeste Premisa minora. La randul sau, predicatul concluziei, numit termen major, reapare in cealalta premisa (in exemplul nostru tot ca predicat logic), motiv. pentru care aceasta premisa se numeste Premisa majora. Din analiza premiselor, care in exemplul nostru sunt tot propozitii universal affirmative, reiese ca in arara termenilor minor si major, care impreuna sunt numiti termeni extrcmi, in silogism apare si o a treia notiune, comuna ambelor premise si numita termen mediu, deoarece are functia de a pune in evidenta (de a mijloci) raportul dintre termenii extremi, raport pe care concluzia silogismului il reda explicit. Din acest motiv., termenul mediu. redat simbolic prin litera M, apare exclusiv la nivelul premiselor. In exemplul nostru, M=element trans?uranic apare ca subiect logic al premisei majore si ca predi?cat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din dreapta reda structura logica a silogismului analizat, iar reprezentarea grafica alaturata ei, construita dupa metoda Euler, reda explicit raportul dintre termenii acestui silogism. Din diagrama se poate observa ca la nivelul silogismului regasim un raport special intre notiuni, raportul gen-specie. FIGURI SI MODURI SILOGISTICE Schema de inferenta de mai sus nu corespunde oricarui exemplu de silogism. De fapt, silogismele cunosc o mare varietate si ele pot fi clasificate dupa doua criterii distincte, dar care se completeaza reciproc. Primul dintre aceste ...