Descartes Discurs Asupra Metodei

In 2005 se implinesc 368 de ani de la aparitia celebrei opera a lui Descartes, Discours de la Methode pour bien conduire sa raison et chercher la verite dans les sciences. Rene Descartes, filosof si matematician francez, s-a nascut in localitatea Le Haya, din regiunea Touraine (in Franta), in anul 1596. A fost soldat in armata lui Maurice de Nassau (1617), in aceea a electorului de Bavaria (1619), apoi in armata contelui de Bucquoy (1621). In anul 1629 s-a stability in Olanda, unde a ramas 20 de ani, dar, nesimtindu-se in siguranta din cauza opiniilor sale filozofice, s-a stability in 1649 in Suedia la invitatia reginei Christina, unde nu a mai trait decat un an. A incetat din viata la Stockholm in anul 1650. Am putea spune ca perioada premergatoare si contemporana lui Descartes este caracterizata prin intemeierea si dezvoltarea stiintei noi in conflict cu conceptiile religioase, retrograde, precum si filosofia lui Aristotel, care era considerata un mediator intre religie si stiinta si caer domina gandirea omeneasca de aproape 2000 de ani.

Transformarea fizicii in stiinta, care avera loc in aceasta perioada a fost legata de o mutatie profunda in felul de a observa, de a intreba, a fost legata de o mutatie profunda in felul de a observa, de a intreba natura si de a gandi. Vechii greci, cu tot spiritual lor stiintific admirabil n-au practicat metoda experimentala in mod sistematic. Nu trebuie sa ne lasam indusi in eroare prin cuvinte de adeptii filosofiei lui Aristotel care nu vor face experimente, ci vor considera adevarat numai ceea ce se afla in cartile lui Aristotel. Este celebru in acest sens, cazul lui Cremonini, adversar peripatetician al lui Galileu, care refuza sa priveasca prin luneta ca sa vada corpurile seresti sis a se convinga ca nu sunt incoruptibile, pentru ca aceasta ar fi contrazis dogmele religioase si preceptele aristotelice si ar fi putut sa-I turbure mintile. Se considera astfel de catre filozofii timpului, ca adevarul nu trebuie cautat in lume sau in natura, ci prin compararea textelor. Ei se straduiau sa nege, prin argumente logice, existenta noilor planete descoperite cu ajutorul telescopului, recent inventat. De acord cu Aristotel, medievalii stabileau o diferenta neta intre matematica si, care nu contine decatlucruri ideale si fizica, care are de-a face cu lucruri reale, si considerau ca Galileo facea o simplificare scandaloasa pretinzand sa trateze matematic fenomenele fizice. Se aprecia ca daca matematica ar putea avea uneori aplicatii practice, ea nu poate servi, in nici un caz, pentru a descoperi esenta lucrurilor.

Intemeierea si dezvoltarea noii stiinte, bazata pe rationamentul matematic, in locul logicii aristotelice, reclama o noua filosofie, care potrivit roulului ce se atribuia pe atunci filosofiei, trebuia sa fie un mediator intre religie si noua stiinta. Misiunea era destul de dificila, noua stiinta, bazata pe experiment si pe rationamentul matematic, fiind mult diferita de vechea stiinta. ...