Antibiotice

Antibioticele se numara printre produsele farmaceutice majore ale biotehnologiilor microbiene, alaturi de alcaloizi, intermediari steroidici si o serie de peptide si proteine terapeutice.

Din punct de vedere farmacologic, antibioticele sunt compusi chimici care se caracterizeaza prin proprietatea de a distruge sau inhiba, in mod selectiv, dezvoltarea unor microorganisme patogene (agenti etiologici ai unor boli infectioase), fara a afecta organismul gazda, ele incadrandu-se in clasa medicamentelor chimioterapice.

Initial termenul de antibiotic a fost atribuit, in legatura cu fenomenul de antibioza, numai substantelor produse de metabolismul microbian care aveau proprietatea de a distruge sau de a inhiba inmultirea bacteriilor si a altor microorganisme; ulterior, in acesta categorie au fost incluse si substantele cu actiune antimicrobiana obtinute prin semisinteza, respectiv prin modificarea chimica a antibioticelor naturale sau a unor derivati ai acestora.

Pe langa antibioticele naturale si de semisinteza, exista si medicamente chimioterapice antimicrobiene care se obtin exclusiv prin procedee de sinteza chimica (sulfamide, chinolone, imidazoli).

Cu toate ca multe din antibioticele naturale s-ar putea obtine teoretic si prin sinteza chimica, practic, aceasta metoda nu poate concura la scala industriala tehnologiile de biosinteza microbiana, datorita complexitatii etapelor de sinteza chimica si a cheltuielilor mari implicate de aceastea.Desi randamentele de izolare a antibioticelor din mediile de biosinteza sunt relativ scazute in majoritatea proceselor industriale, valoarea terapeutica ridicata si in consecinta, valoarea comerciala ridicata a acestor substante justifica utilizarea tehnologiilor de biosinteza pentru producerea lor.

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

Avand in vedere numarul mare de antibiotice de provienienta diferita, cu sructuri chimice si proprietati fizico-chimice si farmaco-terapeutice diferite, pentru clasificarea acestor medicamente se pot lua in considerare mai multe criterii si anume: structura chimica, tipul de microorganism producator, spectrul de activitate antimicrobiana, tipul de efect asupra populatiei microbiene, mecanismul de actiune, actiunea predominanta asupra unui anumit agent patogen (turbeculostatice, antifungice), actiunea electiva in infectii localizate (antibiotice pentru infectii intestinale, antibiotice pentru infectii ale cailor respiratorii superioare etc.).

a) Clasificarea antibioticelor in functie de structura chimica. Antibioticele pot fi grupate in familii caracterizate printr-un element structural comun, dupa cum rezulta din tabelul 10.1. Acest criteriu de clasificare nu permite insa explicarea diferentei dintre actiunile terapeutice ale unor antibiotice din aceeasi familie si nici a similitudinii actiunilor terapeutice ale unor antibiotice din familii diferite.

b) Clasificarea antibioticelor in functie de microorganismul producator. Majoritatea antibioticelor obtinute la scara industriala sunt produse de fungi filamentosi si de bacterii din grupul actinomicetelor, care sunt prezentate in tebelul 10.2.

c) Clasificarea antibioticelor in functie de spectrul de activitate. Totalitatea microorganismelor sensibile la un antibiotic formeaza spectrul antimicrobian al antibioticului respectiv.In general bacteriile Gram - pozitive sunt mai sensibile la antibiotice decat cele Gram - negative, desi exista si antibiotice care actioneaza numai asupra bacteriilor Gram-negative.Spectrul de activitate reprezinta un criteriu de clasificare a antibioticelor (fig. 10.1.) util din punct de vedere terapeutic, pe baza careia se diferentiaza :

- antibiotice cu spectru ingust de tip benzilpenicilina, cuprinzand penicilinele G si V, alte peniciline asemanatoare, eritromicina, vancomicina, clindamicina, care sunt active fata de coci Gram-pozitivi si Gram-negativi si fata de bacili Gram-pozitivi;

- antibiotice cu spectrul ingust de tip streptomicina (aminoglicozide, polimixine), care sunt active fata de coci Gram-pozitivi si