Energia hidraulică

Energia hidraulica reprezinta capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare data in alta stare (curgere). Datorita circuitului apei in natura intretinut de energia Soarelui, este considerata o forma de energie regenerabila.

Energia hidraulica este de fapt o energie mecanica, formata din energia potentiala a apei data de diferenta de nivel intre lacul de acumulare si centrala, respectiv din energia cinetica a apei in miscare. Exploatarea acestei energii se face curent in hidrocentrale, care transforma energia potentiala a apei in energie cinetica, pe care apoi o capteaza cu ajutorul unor turbine hidraulice care actioneaza generatoare electrice care o transforma in energie electrica.

Tot forme de energie hidraulica sunt considerate energia cinetica a valurilor si mareelor.

Energia hidraulica a fost folosita inca din Antichitate. In India se foloseau rotile hdraulice la morile de apa. In Imperiul Roman morile actionate de apa produceau faina si erau folosite de asemenea la actionarea gaterelor pentru taierea lemnului si a pietrei. Puterea unui torent de apa eliberata dintr-un rezervor a fost folosita la extractia minereurilor, metoda descrisa inca de Pliniu cel Batran. Metoda a fost folosita pe larg in Evul Mediu in Marea Britanie si chiar mai tarziu la extractia minereurilor de plumb si staniu. Metoda a evoluat in mineritul hidraulic, folosita in perioada goanei dupa aur din California.

In China si in extremul orient, roti hidraulice cu cupe erau folosite la irigarea culturilor. In anii 1830, in perioada de varf a canalelor, energia hidraulica era folosita la tractarea barjelor in sus si in josul pantelor pronuntate. Energia mecanica necesara diverselor industrii a determinat amplasarea acestora langa caderile de apa.

In zilele de azi utilizarea curenta a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului electric, care este produs in acest caz costuri relativ reduse, iar energia produsa poate fi utilizata relativ departe de surse.