Uniunea Europeană între confederație și federație

Confederatia este asocierea de state suverane, constituite intr-un nou stat, in care transferul de putere este limitat si rezervat numai anumitor domenii. Confederatia are la baza un tratat intre statele membre, incheiat conform normelor internationale. Principalele caracteristici ale confederatiei sunt urmatoarele:

- membrii sai au suveranitate atat pe plan intern, cat si extern;

- autoritatea centrala exista numai in functie de vointa statelor membre, fiind astfel relativ de slaba;

- cetatenii statelor membre relationeaza direct cu guvernele nationale, nu cu autoritatea centrala;

- confederatia nu este un stat suveran de sine statator, ci o uniune de state suverane;

- statele membre au dreptul sa adere si sa se retraga atunci cand doresc;

- baza legala este un tratat semnat de toate statele membre.

Federatia este un stat suveran, in care puterea este impartita intre autoritatea centrala si autoritatile regionale. Ea presupune existenta unui guvern national, cu puteri in domeniul politicii externe si de securitate, dar si a unor guverne locale, cu puteri in domeniul educatiei, culturii etc. Exista o singura moneda, o singura forta de aparare si o constitutie scrisa (baza legala a federatiei), care mentioneaza clar separarea puterilor in stat intre diferitele niveluri de guvernare. Constitutia nu anuleaza existenta altor constitutii in statele membre, iar modificarea sa nu necesita aprobarea fiecarui stat membru (unanimitate), ci doar o majoritate mult mai strict definita (de exemplu, in SUA, sunt necesare voturile a cel putin trei patrimi din membri). Caracteristicile de baza ale federatiei sunt urmatoarele:

- statele membre isi pierd suveranitatea in favoarea unor institutii federale;

- puterea este impartita intre auoritatile federative si celea ale statelor membre, respectandu-se principiul separarii puterilor in stat;

- federatia este un nou stat suveran, nu o uniune de state;

- statele membre nu se pot retrage din federatie;

- baza legala este Constitutia.

Avand in vedere caracteristicile celor doua forme de organizare putem spune ca Uniunea Europeana nu este nici federatie, nici confederatie, ci mai degraba un mix al acestora. UE nu este o confederatie, dar se apropie de ceea ce reprezinta confederatia. Comunitatea europeana a depasit stadiul de confederatie prin existenta unei monede unice, prin sistemul institutional, prin existenta posibilitatii deciziei cu majoritate de voturi, a prezentei unei Adunari alese - Parlamentul European, dar, mai ales, prin raporturile directe pe care le intretine cu cetatenii statelor membre.

Uniunea Europeana nu este o federatie dar prezinta anumite caracteristici ale acestei forme de organizare, si anume: partajarea competentelor, chiar si a celor interne; aplicarea imediata a normelor comunitare; Adunarea aleasa. Cu toate acestea, Uniunea difera radical fata de federatie din urmatoarele puncte de vedere:

- comunitatea europeana isi gaseste originea si statutul in Tratatele constitutive si in cele modificatoare (acte de drept international) si nu intr-o Constitutie (act de drept intern)

-a spre deosebire de statul federal care monopolizeaza, in principiu, calitatea de subiect de drept pe care statele membre i-au cedat-o; statele membre ale comunitati europene nu au renuntat la capacitatea lor de a actiona ca subiecte de drept international, ele conservandu-si, in ordinea internationala, capacitatea lor deplina, sub rezerva angajamentelor subscrise de catre acestea prin tratate.