Recenzie microeconomie

Fourcans vrea ca această carte să fie utilă şi citită cu bună dispoziţie şi cu mare atenţie de către toţi ceilalţi, deoarece îi propune fiicei sale să o facă cunoscută chiar şi prietenelor sale, părinţilor şi rudelor acestora. El nu consideră că economia este o limbă moartă sau că este plictisitoare, ci dimpotrivă, el crede cu ardoare că este o carte pasionantă şi atractivă.

Ȋn final, fata este încurajată să parcurgă cu atenţie tainele economiei, astfel încât îşi poate forma pe viitor o bază mult mai puternică de cunoştinţe economice.

Consider că este de admirat faptul că autorul încearcă să-şi iniţieze propriul copil în domeniul economiei, învăţându-l tot ce este bun şi tot ce este rău despre această disciplină, dar de asemenea că utilizează un stil de scriere uşor, accesibil şi pe înţelesul oricărui copil care doreşte să afle cât mai multe despre economie.

Ȋn cadrul celui de-al zecelea capitol, intitulat “ Şomajul şi activitatea economică”, autorul pune accentul pe două elemente foarte importante din economie şi anume şomajul şi activitatea economică. El vorbeşte despre situaţia locurilor de muncă din ultimul mileniu şi de faptul că cei mai afectaţi de această problemă sunt tinerii şi femeile care sunt predispuşi riscului de a rămâne fără loc de muncă.

Fourcans spune că “pentru adepţii lui Keynes, răul provine dintr-o insuficienţă a cererii globale de bunuri şi servicii”. Din 1960, şomajul a crescut foarte mult în rândul tinerilor, printr-un consum scăzut şi a fost acompaniat de vâlvătaia preţurilor. “Cei mai mulţi dintre economişti nu mai consideră că şomajul poate fi combătut într-o măsură semnificativă şi durabilă stimulând cererea”. Este greu de crezut că putem combate şomajul pe termen lung generând inflaţie, conform viziunii lui Phillips.

„Curba lui Phillips”, cunoscută că înfrumuseţează nopţile albe ale economiştilor, sugerează existenţa unei relaţii inverse între inflaţie şi şomaj. Spre finalul deceniului 1960, inflaţia şi şomajul erau cât se poate de apropiate, iar toţi economiştii au devenit foarte miraţi de acest lucru. Primii care au adus o explicaţie acestui fenomen au fost Milton Friedman şi Edmund Phelps, care credeau că “curba lui Phillips” nu este decât o iluzie optică. Ei credeau că relaţia inversă dintre şomaj şi inflaţie există doar pe termen scurt, dar după un anumit timp dispare, în timp ce şomajul revine la nivelul său iniţial, iar creşterea preţurilor persistă.

Informaţia economică s-a dezvoltat tot mai mult, astfel încât este mult mai greu să păcăleşti oamenii în privinţa evoluţiei preţurilor. De preferat ar fii ca pentru a evita şocurile dintre inflaţie şi şomaj, ar trebui să se aducă nişte politici stabile şi previzibile pe temen mediu. NAIRU(Non Accelarating Inflation Rate of Unemployment, numită şi rata naturală, este rata şomajului asociată unei inflaţii stabile sau rata şomajului la care se stabilizează economia atunci când erorile făcute în anticipările inflaţiei sunt eliminate şi, în consecinţă, agenţii şi-au adaptat comportamentele. NAIRU evoluează în funcţie de timp şi diferă de la o ţară la alta, crescând aproape peste tot începând cu anii 1960, fiind mult mai ridicată în Europa decât în SUA sau Japonia.

Consider că soluţia cea mai eficace pentru a da vigoare creării unor noi locuri de muncă pentru tineri ar fi suprimarea legislaţiei privind salariul. Indiferent dacă salariul minim primit de muncitor este suprimat sau diminuat, o metodă de a reuşi acest lucru este să se micşoreze cotizaţiile salariale pe care întreprinderile trebuie să le achite.

Şomerii sunt cei care înfruntă cele mai multe dificultăţi pe termen lung precum: descurajarea şi pierderea motivaţiei de a-şi căuta un nou loc de muncă, reticenţele patronilor de a-i angaja, pentru că le consideră calificarea şi capacitatea de adaptare la noul loc de muncă total insuficiente. Alţi factori importanţi care influenţează situaţia şomajului sunt: cheltuielile şi datoriile publice, impozitele şi cotizaţiile sociale obligatorii, datorită impactului lor asupra structurii economiei, rigidităţile şi supra-reglementările de pe pieţele bunurilor şi serviciilor care frânează cerea de locuri de muncă.