Intre politicile Uniunii Europene, politica agricola comuna (PAC) este privita ca una dintre cele mai importante. Aceasta nu numai din cauza bugetului acordat de Uniune pentru finantarea acestei politici (care este de aproximativ 50% din bugetul total al Uniunii), a numarului de personae afectate si a teritoriului implicat, ci si a importantei istorice si a atributelor suverane delegate de statele membre catre nivelul comunitar de decizie. Importanta politicii agricole comune deriva si din legaturile stranse cu piata unica si cu uniunea economica si monetara, doua domenii cheie ale integrarii europene. Politica agricola comuna este alcatuita dintr-o serie de reguli si mecanisme ce reglementeaza productia, procesarea si comertul cu produse agricole in Uniunea Europeana, accentul punandu-se, din ce in ce mai mult, pe dezvoltarea rurala.
Tratatul de la Roma a definit obiectivele generale ale politicii agricole commune, iar principiile politicii agricole commune au fost stabilite la Conferinta de la Stresa, din 1958. In 1960, mecanismele PAC au fost adoptate de cele sase state membre fondatoare, doi ani mai tarziu, actele normative comunitare adoptate in cadrul PAC, precum si mecanismele constituite in temeiul acestora, intrand in vigoare.
II.ISTORICUL POLITICII AGRICOLE COMUNE ( PAC )
Agricultura a constituit cel mai important domeniu de activitate in primul deceniu de activitate al Comunitatii.
Acest domeniu a fost acela in care s-au inregistrat primele esecuri in integrarea comunitara. Sistemul preturilor de interventie si al preturilor de referinta, precum si regulamentele de piata au dus la rezultate absurde, contrare scopurilor urmarite de politica agricola.
Preturile produselor agricole au crescut spectaculos, ajungandu-se ca produsele europene sa depaseasca cu mult preturile de pe piata mondiala. Subventiile primite de agricultori au ajuns la sume exorbitante1.
Sistemul instituit de CEE a fost criticat nu doar de politicieni si cetatenii statelor membre,dar si de alte tari exportatoare de produse agicole.
Ca o recunostiinta a acestor deficiente ale politicii agricole comunitare, Planul Mansholt,elaborat in decembrie 1968, numit dupa initiatorul sau, comisarul olandez pentru agricultura Sicco Mansholt, a vizat reforma domeniului agricol, in sensul transformarii acestuia intr-un sistem guvernat de principiile economiei de piata.
Directiva 73/159/CEE cu privire la modernizarea exploatarii agricole2 a pus in practica multe dintre obiectivele continute in planul Mansholt.
Cu toate ca directiva a urmarit introducerea mecanismelor economiei de piata in domeniul agricol, acest fapt s-a petrecut in parte deabia in anul 1992, prin asa numita reforma MacSharry3 ce a prevazut, printre altele, o reducere a preturilor de interventie, in scopul de a creste competitivitatea produselor agricole pe piata mondiala, plati compensatorii pentru agricultori si masuri de protectie a mediului in domeniul agricol.
____________________________
1.Astfel aceasta suma s-a ridicat in anul 1969, la 10 miliarde de marci germane pentru agricultura Republicii Federale Germane
2.J.Of.L96.1972,p.1 si urmatoarele
3.Proiectul a purtat numele initiatorului sau,comisarul irlandez pentru agricultura Ray MacSharry
Transformarile de pe piata mondiala si perspectivele aderarii de noi membrii la Comunitate au constituit impulsurile hotaratoare pentru propunerea Comisiei de includere de noi reforme in domeniul agricol in agenda 2000
Propunerea a vizat in principal cresterea competivitatii produselor agricole din Comunitate pe piata mondiala, asigurarea unui nivel de trai corespunzator pentru populatia agricola, o imbunatatire a calitatii si a sigurantei produselor alimentare, crearea unei politici de dezvoltare rurala ca o componenta a politicii agricole.
Ministrii agriculturii din tarile membre, reunite in iunie 2003, au cazut de acord asupra introduceii acestor reforme radicale in domeniul politicii agricole.
- Birzea Cezar, " Politicile si institutille Uniunii Europene", editura Corint, Bucuresti, 2001
- Ionescu Claudia, Toderas Nicolae, " Politica de dezvoltare regionala", editura Tritonic, Bucuresti, 2007
- Prisecaru Petre ( coordonator) , Baltatu Laurentiu, Lucia Iordache, Ecaterina Stanculescu, Pompilia Idu, Mariana Papatulica, Gheorghe Caraiani; " Politicile comune ale Uniunii Europene", Editura Economica, Bucuresti, 2004
- Voicu Marin, "Politicile Comune ale Uniunii Europene- cadru constitutional", Editura Lumina Lex, 2005
INTERNET
- http://www.euopa.eu.int
- http:// www.eumed.net
- http://ue.eu.int
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
