Metroul din Budapesta - utilitate publică

Un sistem de metrou este o formă de transport urban care utilizează trenuri. În majoritatea cazurilor, a porţiune significantă a şinelor sunt subterane. În tări vorbitoare de engleză, aceste sisteme se numesc frecvent subway sau underground, în ţări vorbitoare de germană se numesc U-Bahn. Pentru mai multe nume alternative, vezi secţiunea corespunzătoare. Dacă şinele sunt elevate, sistemul se poate numi tren elevat (El-train în engleză). Sisteme cu o capacitate mai mică se numesc căi ferate uşoare sau metrou uşor, precum e sistemul Docklands Light Railway în Londra sau linia 41 de tramvai din Bucureşti.

O definiţie a unui sistem "adevărat" de metrou include toate cele trei puncte de mai jos:

1. Sistemul este urban şi foloseşte trenuri electrice

2. Sistemul este total independent de alt trafic

3. Sistemul are o frecvenţă mare de serviciu

În general, mulţi consideră că o porţiune significantă a şinelor trebuie să fie subterane pentru a fi considerat un sistem ca "metrou". Când şinele nu sunt subterane, sistemul este ori sistem de tramvai sau metrou uşor, sau sistem de trenuri urbane precum este RER în Paris sau S-Bahn în Germania şi Austria.În România şi în alte ţări, mai ales cele care vorbesc limbi romanice sau limbi slavice, termenul metrou sau metro este cel mai comun. În alte ţări, se folosesc multe alte termene pentru ce este, în esenţă, acelaşi fel de sistem:

- U-Bahn, în Germania şi Austria

- Underground sau Tube în Londra

- Subway în Statele Unite ale Americii

- "El" train, numit şi "L" train în Chicago

- Tunnelbana în Stockholm

- Tunnelbane în Oslo

METROUL DIN BUDAPESTA face parte din cel mai vechi lant din intreaga Europa, garniturile sunt din otel sau chiar din lemn, fiind pastrate cele de pe vremea sovietica; o calatorie cu metroul poate fi destul de “zgomotoasa” si incomoda, dar la indemana daca dorim sa ajungem in cartierele mai indepartate Aceasta este cea mai rapidă formă de transport în comun din Budapesta, Ungaria. Sistemul este compus din trei linii, fiecare marcată cu un număr şi culoare separată. A patra linie de metrou este în construcţie, iar planurile pentru Linia 5 sunt gata de implementare.

Istoric

Prima linie de metrou avea drept obiectiv prioritar facilitarea transportului către Parcul orăşenesc al Budapestei, însă locuitorii capitalei maghiare s-a opus tot timpul transportului de suprafaţă pe Bulevardul Andrássy – cea mai elegantă stradă din Budapesta, parte a patrimoniului lumii Parlamentul Ungariei a acceptat planul metroului în 1870, iar construcţia a început în 1894. La lucrări au participat 2000 de muncitori şi s-au folosit cele mai performante utilaje ale timpului, astfel că, în mai puţin de 2 ani, această primă linie de metrou - construită, în întregime, la suprafaţă ( după metoda <taie şi acoperă > ) - a fost terminată. Metroul budapestan - al doilea sistem subteran de metrou]] din lume după Metroul Londonez - a fost inaugurat de împăratul Franz Joseph, în ziua de 2 mai 1896, anul Mileniului maghiar.

Trenul circula pe direcţia nord-est - sud-vest, de la strada Andrássy, staţia Vörösmarty tér (centru) către City Park, iar staţia terminus era Grădina Zoologică (între timp, aceasta a fost schimbată). Linia, cu o lungime de 3,7 km, avea 11 staţii (9 subterane şi 2 terestre) şi, la vremea aceea, trenurile se succedau din două în două minute. Putea suporta 35.000 de oameni pe zi ( astăzi 103.000 de oameni călătoresc cu el într-o zi de lucru).

Planurile pentru încă 2 linii de metrou au fost făcute încă din 1895, definind principalele direcţii nord-sud şi est-vest. Primele planuri pentru actualul metrou - 2 linii - au fost făcute în 1942, iar decretul Consiliului Miniştrilor adopta construirea lui în 1950. Conform planului iniţial, Metrou 2 trebuia să unească două mari staţii feroviare: Keleti (Est) şi Déli (Sud) Pályaudvar, construcţia urmând să fie terminată până în 1955, dar, din cauza unor motive financiare şi politice, lucrările au fost stopate din 1945 până în 1963. În final, linia Metrou 2 (direcţia est-vest) a fost deschisă, cu 7 staţii, la 4 aprilie 1970 şi, deocamdată, este singura linie care trece peste Fluviul Dunărea şi ajunge la Buda (partea de vest a oraşului Budapesta). Are o staţie comună cu prima linie de metrou la Deák Ferenc tér, care, de atunci, a devenit, de asemenea, un punct de transfer pentru o a treia linie.

În 1973, ambele linii au fost extinse(prima cu o singură staţie, a doua cu patru staţii), astfel prima linie a ajuns la o lungime de 4,4 km, iar a doua la 10,3 km, având 11 staţii

Primul decret pentru cea de a treia linie a fost emis în 1963, construcţia a început în 1970, iar prima secţiune a fost deschisă în 1976, având 6 staţii. Direcţia sudică a fost complementată cu încă 5 staţii în 1980, iar cea de nord în 1981, 1984, şi în 1990 cu 9 staţii, ajungând la lungimea sa curentă de 20 de staţii, 17 km, cea mai lungă linie din Budapesta. M3 merge pe o direcţie nord-sud (mai precis, din nord-nord-est spre sud-est). În anii 80' şi 90', M1 a avut reconstrucţii majore. Din cele 11 staţii, 8 sunt originale şi 3 au fost reconstruite. Staţiile amintesc de timpul mileniului, inclusiv podeaua, băncile, ferestrele de lemn şi iluminatul. Fiecare staţie este un mic muzeu, cu fotografii şi informaţii. – Există Muzeul Subteran "Millennium" în trecerea subterană Deák Ferenc tér, unde resturi din aceste timpuri pot fi văzute.

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert