„Miscarea e în firea omului. Lumea de dincolo nu este numai acel ceva spre care tinde destinul omului; ci si acel ceva asupra caruia el se întreaba în viata de zi cu zi. Este lumea de dincolo de dealuri pentru taran, lumea de dincolo de orizont pentru marinar. Setea de cunoastere îl determina pe om sa inveteze, apoi sa se deplaseze.”
Acest pasaj poate defini cel mai bine setea de cunoastere a societatii românesti, care ne împinge sa cautam, sa cunoastem lumea cu tot ce are ea.
Nazuinta de a cunoaste este si lucrul care l-a impulsionat pe Cristofor Columb în cautare drumului spre “mirodenii si bogatii”. El stia ca pamântul este rotund si ca Dumnezeu nu putea face doar uscatul deja cunoscut si restul apa. Era convins ca mai trebuie sa existe pamânt,de aceea se întreaba:”Va fi creat oare Dumnezeu sfera pentru a o lasa goala trei sferturi?”
Avea o exactitate foarte mare în ceea ce priveste masurarea coordonatelor si stia tot ce se putea stii la acea vreme despre geografie si cosmografie,fapt ce-l ajuta dupa multe refuzuri sa obtina aprobarea pentru a pleca spre “Indii”.Însa aceasta grava eroare face ca genovezul sa iasa din anonimat si numele sa-i fie cunoscut peste mii de generatii. Convins ca a ajuns în “Indii” , desi dupa calculele sale era mult prea devreme,el ajunsese de fapt în America, Cristofor Columb fiind cunsocut de atunci,si de acum încolo ca descoperitorul Americii.
Cap.1- Cristob al Colón-un genovez
Columb (lat. Columbus, ital. Colombo, span. Colón ) Cristofor (Cristoforo, Cristobal) a trait între anii 1451-1506 nascut dupa toate probabilitatile la Genova.
Fiu al unui modest tesator de lâna, a practicat un timp meseria tatalui sau-Domenico Colombo, precum si a mamei- Susana Fontanarosa. Cunostea patru limbi: spaniola (o castiliana imperfecta,rudimentara), portugheza vorbita, italiana (dialectul vorbit) si latina. Va vorbi curent castiliana când se va stabili în Peninsula Iberica si aceasta va fi si limba în care va si scrie. De asemenea stie sa citeasca si sa scrie în latina-limba pe care o învata la maturitate. Avea cunostinte de matematica,astronomie si stiintele navigatiei.
În anii tineretii nu este decât un negustor, ajutându-l pe tatal sau în comertul cu vin,lâna si postavuri. Acum dobândeste gustul lecturii si de a scrie, de a-si adnota cartile si de a-si însemna observatiile, lucru ce explica dorinta lui de aventura.
Când a depasit cu putin vârsta de douazeci de ani paraseste mestesugul lânii si prinde gustul afacerilor îndepartate, când începe sa-si îndrepte interesul spre geografie, cosmografie, cartografie.
Intra într-o societate a Centurionilor si are relatii strânse cu familia Medicii. El învata repede sa cunoasca lumea si începe sa navigheze pe Mediterana. Între anii 1471-1472 face parte din echipajul unei nave genoveze, apoi a calatorit în insula Madera, Anglia, Islanda, Guineea. În Islanda aude vorbindu-se de o insula de la vest pe care o cunosc pescarii islandezi-Terra Nova.
În 1477 e la Lisabona, unde îsi regaseste fratele Bartolomeo, care devenise cartograf. În timp ce desena harti cu fratele sau, efectua calatorii pe mare în slujba unor negustori genovezi. Aici se casatoreste cu Felipa Moniz Perestrello- o tânara portugheza de origine aristocrata. În 1480 se naste primul fiu - Diego.
Cap.2 Plan-certitudine
Cu toate ca destinul îi statea înca în fata, anii treceau si îmbatrânea, iar visul lui de a fi primul care gaseste drumul spre “Indii” nu se realizase înca. Se ocupa un timp cu desenul si vinde harti maritime, fabrica globuri terestre, deschide o librarie cu fratele sau pentru a câstiga bani. Acest lucru îi ajuta pe cei doi frati sa supravietuiasca în anii 1487-1489 pâna când ducele de Medina Celi va deveni protectorul lui, din ordinul Regilor Catolici.
„Un alt Columb e pe cale de a se naste”
Harta medicului si astronomului florentin Paolo dal Toscaneli în care distanta dintre Lisabona si „Katay”(China) era de 78° în loc de 299°, a generat în constiinta navigatorului convingerea ca va izbuti sa ajunga în India plutind spre Vest. Proiectul unei astfel de expeditii a fost prezentat regelui portughez João al II-lea, care l-a dat spre examinare „Consiliului de matematicieni” care, intuind realitatea, a propus respingerea lui.
Curios din fire începe sa citeasca opere de Aristotel,de Seneca. A citit mai ales „Istoria naturala” a lui Pliniu cel Batrân, „Imaginea lumii de Pierre d’Ailly, „Geografia” lui Ptolemeu si altele.
Îsi mai completeaza lucrarile si din vorbele marinarilor din Lisabona, care afirmau ca în lumea atlantica mai exista pamânturi rasarite din ape. Dupa cum se vorbea despre multe insule, pentru ca nimeni nu se gândea la un întreg continent.
marile descoperiri geografice
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
