Capitalul Natural al României

I. Introducere

România este o ţară de dimensiuni medii în contextul Uniunii Europene.

• suprafaţă de 238.391 kilometri pătraţi (aproximativ egală cu cea a Marii Britanii),

• populaţie de 21.584.365 locuitori (aproximativ egală cu cea a Ungariei şi Republicii Cehe luate împreună, la nivelul anului 2006).

Este localizată în bazinele hidrografice ale Dunării şi Mării Negre şi traversată de lanţul muntos carpatic.

Teritoriul României se suprapune peste 5 din cele 11regiuni bio-geografice ale Europei:

• alpină,

• continentală,

• panonică,

• pontică,

• stepică.

De asemenea ea se afla la joncţiunea dintre sub-zonele floristice şi faunistice palearctice:

• mediteraneană,

• pontică,

• eurasiatică.

Variabilitatea compoziţiei, structurii substratului şi condiţiilor abiotice determină bogăţia, distribuţia şi nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul României.

Din cele 198 habitate inventariate pe continentul european (dintre care 65 prioritare) în România se regăsesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri identificate la nivel mondial 5 se afla în România:

• păduri temperate de conifere,

• păduri temperate de foioase,

• păşuni,

• sisteme montane mixte,

• lacuri.

II. Relieful României

Se constată existenţa unei varietăţi remarcabile de specii şi taxoni superiori de plante şi animale şi tipuri de ecosisteme, deşi inventarul este încă incomplet în cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se află într-o fază incipientă.

Varietatea şi proporţionalitatea relativă a formelor de relief prezintă caracteristici unice în Europa şi rare pe glob:

• 28% masive muntoase altitudine peste 1.000 metri),

• 42% dealuri şi podişuri (altitudine între 300 şi 1.000 m),

• 30% câmpii (altitudine sub 300 m).

În România se află 54% din lanţul Munţilor Carpaţi, de o altitudine mijlocie (în medie 1.136 metri), doar câteva piscuri depăşind 2.500 m.

Munţii reprezintă porţiunea cea mai puţin modificată antropic, cu o densitate redusă a populaţiei stabile şi localităţi mici, aflate în curs de depopulare datorită migraţiei interne şi externe în urma dispariţiei unor îndeletniciri tradiţionale.

Aceasta explică şi amplasarea în regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naţionale şi 9 din cele 14 parcuri naturale.

Zona de dealuri şi podişuri a suferit intervenţii mai extinse ale activităţii umane:

• despăduriri,

• eroziune,

• alunecări de teren,

• degradarea solului.

• Delta Dunării, cea mai extinsă zonă umedă din Europa cu o suprafaţă de 5.050 kilometri pătraţi (din care 4.340 pe teritoriul României), a căpătat statutul de rezervaţie a biosferei de interes mondial şi se bucură de atenţie şi monitorizare specială din partea UNESCO şi Convenţiei Ramsar.