Functiile banilor
Functiile banilor de-a lungul timpului au ramas cam aceleasi. Functia de mijloc de schimb, de etalon a valorii si de prezervare (acumulare) a valorii sunt cele trei functii de baza si obligatorii definte de clasicul Aristotel. Cea de-a treia functie fiind mai tarziu aparuta impreuna cu functia de mijloc de plata. Odata aparute monedele de aur si banii convertibili apare si o alta functie a banilor si anume cea de moneda universala fiind un mijloc international de plata.
Pricipalele caracteristici: banul trebuie sa poata fi schimbat, sa fie portabil, durabil, sa isi pastreze valoarea de cumparare, sa poata fi contabilizat, sa fie divizibil pentru a se putea efectua si plati mai mici, sa poata fi refolosit, sa fie recunoscut usor si sa poata fi inlocuit cu altul de acelasi fel.
a. Functia de mijloc de schimb a banilor. Astazi, pentru procurarea , de exemlu, de materii prime si apoi pentru a vinde produsele finite se face un schimb de bani ata cu furnizorii cat si cu clientii. Insa in trecut, cand se facea schimb de marfa cu marfa si nu bani cu marfa (marfa cu bani) lucrurile erau ceva mai complicate pentru ca cei care faceau schimbul trebuiau sa aiba reciproc nevoie de bunul celuilalt si in acelasi timp.
b. Functia de masura a valorii banilor. Pentru a putea calcula valorea marfurilor trebuie sa stim cheltuielile care s-au efectuat pana atunci (cu matereii prime, forta de munca, utilaje, utilitati, chirii etc.), ca mai departe sa putem stabili un anumit numar de bani, adica pretul lor si astfel banii isi indeplinesc functia de masura a valorii.
c. Functia de prezervare a valorii banilor. Oamenii isi doresc, sa acumuleze bani din putinul sau multul pe care il au, chiar daca pastrandu-i nu inseamna ca se si inmultess, ci doar pentru siguranta lor. Altfel spus, vanzarea efectuata nu este urmata imediat de cumparare. O parte din profitul realizat de catre firme trebuie capitalizat pentru a putea fi investit ulterior in cele necesare unei bune functionarii sau pentru dezvoltarea sa.
Scurt istoric al banilor
Banii se folosesc de foarte mult timp ca mijloc de plata, insa daca la inceputuri au fost doar monedele si mai apoi au aparut bancnotele acum se folosesc si mijloacele electronice (moneda criptica) si asta din ce in ce mai des.
Primele monede aparute in tara noastra au fost batute de coloniile grecesti care practicau negotul in zona Marii Negre, mai tarziu in jurul anului 1365 apar primele monetarii. Vlaicu Voda (1365 - 1377) - cel de-al treilea domnitor al Tarii Romanesti, bate primii ducati din argint ce aveau intre 18 si 21 mm si cantareau 1.05 grame.
Figura 1. Ducati din argint.
Pe timpul domniei lui Petru Musat (1375 - 1391) si a lui Stefan cel Mare (1433 - 1504) s-au batut grosi si semigrosi. In Transilvania, regele Carol Robert deAnjou (1308 - 1342) bate grosii de argint si dinarii banali. Si totusi, trocul, schimbul in natura, s-a practicat in paralel, pana tarziu, in secolul al XVII-lea.
Pentru domnitorii au incetat sa mai bata monede, pe teritoriul Tarii Romanesti au aparut monedele straine si cum activitatile comerciale ale turcilor au prins amploare pe teritoriul nostru , au aparut paralele si alte monede turcesti. La jumatatea secolului al XVI- lea erau in jur de 90 de tipuri de monede straine si cea mai des intalnita era talerul olandez. Aceasta era din argint si avea drept element caracteristic un leu rampant, simbolul Olandei, gravat pe revers.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
