Cateva aspecte privind integrarea in Uniunea Europeana si NATO
Poate mai mult decat majoritatea tarilor candidate europene, Romania vede in relatia cu Uniunea Europeana sansa extraordinara de a invinge capcana inapoierii si realizarea aspiratiei seculare de modernizare, integrarea ne-ar pune la adapost de instabilitatea si perturbatiile din restul spatiului mondial.Totusi cresterea economica sustinuta este un fenomen foarte rar intilnit
In Europa Occidentala, Irlanda este cazul cel mai interesant. Este adevarat ca Spania, in special, si Portugalia au cunoscut evolutii schimbate in bine dupa sfirsirea dictaturilor - a lui Franco si, respectiv, Salazar - , dar nici una dintre ele nu a inregistrat rate de crestere ca in Irlanda. De notat ca la data intrarii in UE Irlanda avea venitul/ locuitor de 59% din media UE in timp ce pentru grecia, la data intrarii sale (in 1981) cifra se situa la 77%. Pentru ca inin 1998, venitul /locuitor in Irlanda sa depaseasca media UE, in timp ce in Grecia sa coboare la 66% din aceasta medie (vezi studiul Bancii Mondiale, Progress towards unification of Europe, 2000, p. 40).
La prima vedere, atat transformarea, cat si dezvoltarea ar fi simplu de rezolvat daca politica publica si ceea ce fac intreprinzatorii privati ar putea sa "planteze" institutii progresiste , schimbind instantaneu anatomii si fiziologii sociale(organizationale).dar institutiile nu pot fi achizitionate si nici asimilate in timp record; ale fiind un produs social-istoric autohton, care demonstreaza ca timpul nu poate fi comprimat dupa vrere.Lectia pentru Romania este: in lipsa unor institutii adecvate si a unei politici publice responsabile(active) ii va fi practic imposibil sa cunoasca dezvoltarea economica rapida de care are nevoie.Iar fara o astfel de dinamica ii va fi din ce in ce mai dificil sa se alature clubului tarilor europene prospere.Romania are un venit pe cap de locuitor ce rreprezinta cca. 27-28% din media Uniunii Europene fiind in acelasi timp o tara cu o populatie relativ mare (in raport cu standardele europene).
Diverse calcule arata ca in ipoteza inregistrarii de catre romania a unei rate medii de crestere pe termen lung de 5%, in conditiile in care in UE rata de crestere medie ar fi de 2%, ar fi necesari cca. 20 de ani pentru a ajunge la jumatatea din nivelul mediu al venitului pe locuitor in UE, iar ajungerea din urma in ceea ce priveste venitul pe locuitor (la paritatea puterii de cumparare) ar fi posibila nu inainte de 45 de ani. Intrarea in UE nu reclama atingerea nivelului mediu al venitului pe locuitor in club (asa cum arata experienta unor tari ca Portugalia si Grecia), dar asemenea cifre infatiseaza marimea decalajelor si provocarea istorica pentru Romania.
De ani de zile, unii oameni politici din UE si lideri de opinie din tarile vest-europene discuta pe marginea avantajelor si costurilor largirii Uniunii. Probleme care revin in mod recurent in dezbatere privesc:
- migratia masiva, care ar periclita locurile de munca in Occident, inconditiile in care somajul este ridicat si acum poate fi accentuat deincetinirea activitatii economice;
- concurenta din partea unor tari cu un capital uman deloc de neglijat si cu costuri ale fortei de munca mult mai scazute;
- "fuga" unor intreprinderi in Europa Centrala si de Rasarit, ceea ce ar creste somajul in Vest;
- concurenta in domeniul agriculturii, in conditiile in care fermierii reprezinta un lobby puternic in tarile occidentale;
- nu in cele din urma, povara pentru bugetul federal al primirii in UE a unor state relativ sarace (desi Slovenia are venitul per capita mai ridicat decit Grecia), care ar deveni consumatoare de ajutoare (pentru agricultura si dezvoltare regionala).
Problemele evocate mai sus nu pot fi neglijate de catre tarile candidate sau considerate ca lipsa de vointa politica, un limbaj dublu al guvernelor vest-europene sau al unora dintre acestea.Realitatea arata ca ar fi foarte dificil de estimat beneficiile si costurile extinderii UE, mai cu seama cind se intra in sfera marimilor dinamice. A afirma sententios ca non-extiderea este mult mai periculoasa (costisitoare) pentru Europa decit largirea nu este o retorica suficient de persuasiva pentru cetateanul de rind din tarile UE.
Cifrele arata ca UE a exportat in tarile Europei Centrale si de Est mai mult decit a importat de acolo. Totodata, forta de munca din aceste tari acopera golurile de baza pe piata fortei de munca din Vest. Referitor la Romania, specialisti cu inalta calificare in domeniul IT sunt angajati de firme in Germania si in alte tari, iar multi tineri si tinere din romania asigura functionarea serviciilor in unele spitale, hoteluri si restaurante, in Italia si Portugalia etc. De altfel, Romania a devenit un mare exportator de forta de muncsa calificata si mai putin calificata.Circumstantele de dupa 11 septembrie au marit inclinatia tarilor vest-europene de a fi mai permeabile la infuzia de forta de munca din tarile candidate - pentru ca nevoi exista, mai ales daca ne gindim la efectele imbatrinirii populatiei in tarile UE.
Exista si interese uneori puternic divergente in interiorul Uniunii privind largirea ei. De exemplu, tarile mediteraneene ale UE (in general mai sarace) privesc cu mefienta intrarea tarilor din Europa Centrala in Uniune deoarece va schimba geografia intereselor economice si politice, mai ales pentru ca vor fi admise tari cu vanitol pe locuitor sub media uniunii. Chiar daca UE a experimentat asemenea admiteri - vezi czul Greciei ,
Printre cistigatori am identificat:
- exportatorii de produse din lemn;
- cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut);
- cei care lucreaza in servicii
Perdantii pe care i-am identificat sunt:
- Industria chimica ;
- Industria mineritului;
- Cei care se s-au intors la agricultura ca la un "angajator de ultima instanta"
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
